Analiză despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sănătății fizice și mintale a populației. Cât de afectați sunt românii

Românii sunt mai triști, mai furioși, mult mai anxioși și au un sentiment sporit de singurătate, toate fiind efecte directe ale pandemiei de coronavirus.

Peste 40% dintre români sunt mai trişti, mai nervoşi şi se simt singuri în perioada COVID-19

Experții care au realizat acest studiu trag un semnal de alarmă în contextul în care rezultatele preliminare ale studiului arată că epidemia de covid-19a avut efecte semnificative asupra sănătății mintale a populației din România: 42% dintre respondenți au raportat o înrăutățire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenți au raportat o înrăutățire a nervozității.

Conform studiului, pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica şi anxietatea pot fi copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor. Din primele date reiese faptulcă unele condiţii medicale preexistente s-au intensificat la mulţi pacienţi, în timp ce la alţii s-au declanşat stări de anxietate, depresie şi neputinţă în faţa acestei noi provocări. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel internaţional.

„68% din persoanele intervievate au estimat o creştere a timpului petrecut urmărind mijloacele mass-media, în încercarea de a gestiona situaţia. Alte metode de reducere a stresului şi ocupare a timpului au fost exerciţiile fizice, plimbările în aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie şi chiar activitatea sexuală. 42% dintre respondenţi au raportat o înrăutăţire a stresului, care s-a dovedit mai pronunţată în rândul femeilor (46%) şi al adulţilor tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionaţi au raportat o înrăutăţire a nervozităţii, o agravare mai pronunţată în acest sens fiind raportată tot de femei (35%) şi de adulţii tineri (38%). În ceea ce priveşte singurătatea, mai bine de un sfert dintre respondenţi (28%) au raportat o înrăutăţire a acestei stări în perioada pandemiei, cei mai tineri manifestând o înrăutăţire mai pronunţată (36%)”, arată studiul.

Ce strategii au adoptat românii pentrugestionarea stresului?

În cazul femeilor,cele mai eficiente mecanisme de adaptare la situația actuală au fost găsirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului, exerciţiile fizice sau mersul pe jos.

Pentru bărbaţi, jocurile şi intimitatea fizică / activitatea sexuală au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decât în cazul femeilor, în timp ce în rândul femeilor, utilizarea internetului şi a reţelelor sociale / interacţiunile sociale la distanţă au fost mai importante decât pentru bărbaţi.

„Diagnosticarea precoce a tulburărilor psiho-emoţionale este un pas important în instituirea unui tratament adecvat, atunci când este cazul, iar medicul de familie are şi trebuie să aibă un rol foarte important în acest demers. De la o uşoară tristeţe sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate să treacă, pe neaşteptate, la depresie, o tulburare psihică ce afectează aproximativ 5% din populaţia României”, a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola şi coordonatorul studiului COH-FIT în România.