Medic pneumolog, avertisment dur: „Coronavirusul a devenit mai agresiv, probabil a suferit mutații”

Avertisment dur făcut de medicii români care se luptă de cinci luni cu coronavirusul.Nicoleta Bîrcă, șefa secției de Pneumologie a Spitalului Județean din Buzău, susține că virusuleste din ce în ce mai agresiv, iar acest lucru este posibil să se datoreze unei mutații.

„Virusul este mai agresiv. Asta am observat noi, medicii care tratăm pacienții COVID. În ultima perioadă cazurile au devenit din ce în ce mai severe.Dacă inițial am avut primul val de pacienți asimptomatici sau cu forme ușoare, din ce în ce cazurile au devenit mai severe, din ce în ce mai des cu afecțiuni pulmonare, deci problema este foarte serioasă.

Am avut pacienți care s-au prezentat la debut cu accident vascular cerebral și ulterior am descoperit că de fapt aveau infecție SARS CoV-2. Am stabilit diagnosticul pe bază de tomograf computer, deci aveau și leziuni pulmonare și test COVID pozitiv. Este clar că debutul a fost un AVC, dar acesta a fost cauzat de coronavirus.

De asemenea, sunt leziuni hepatice pe care le-am întâlnit inclusiv la pacienți cu forme ușoare”, susține medicul pneumolog pentru Digi 24.

Specialistul mai spune că nu trebuie să ne relaxăm, pentru că se pare că toate organele pot fi afectate în urma îmbolnăvirii cu COVID-19.

„Nu putem să ne culcăm pe o ureche – să spun așa – că vom face o formă ușoară, pentru că nu avem de unde să știm. Practic, virusul atacă toate organele și sunt din ce în ce mai puțini cu forme ușoare. Nu avem de unde să știm ce formă vom face. Din păcate nu are legătură cu comorbiditățile pacienților. Am avut pacienți tineri, fără niciun fel de altă problemă de sănătate și care la un moment dat, undeva între zilele 5 și 10 au avut o evoluție proastă, au necesitat oxigen sau chiar transfer în terapie intensivă.

La nivel pulmonar apar niște zone de inflație, ca urmare a luptei organismului de învinge acest virus. Aceste zone de inflamație, din ce în ce mai mari practic împiedică schimbul gazos, deci oxigenul nu mai pătrunde în alveolele pulmonare, dioxidul de carbon nu mai este eliminat așa cum trebuie și pacientul resimte acea nevoie de aer, lipsă de aer, dispnee, cum o numim noi în limbaj medical, care poate fi mai mult sau mai puțin gravă”, mai spune Bîrcă.