Premierul Ludovic Orban, la începutul ședinței de Guvern de luni: Răspunsul la criza COVID-19, sabotat de lideri politici și instituții publice. CCR s-a comportat ca o filială a PSD (VIDEO)

Premierul Ludovic Orban, la începutul ședinței de Guvern de luni: Răspunsul la criza COVID-19, sabotat de lideri politici și instituții publice. CCR s-a comportat ca o filială a PSD (VIDEO)
Foto: gov.ro

Guvernul Orban se întrunește în ședință, luni, începând cu ora 12, iar pe ordinea de zi a reuniunii guvernamentale se află un singur punct, și anume proiectul de lege pentru punerea în acord a cerințelor Curții Constituționale a României privind carantina, izolarea și internarea obligatorie, despre care premierul spune că trebuie adoptat astăzi, urmând să ceară Parlamentului să îl dezbată în procedură de urgență. În debutul reuniunii guvernamentale, prim-ministrul a declarat că răspunsul național la criza COVID-19 a fost sabotat de anumiți lideri politici și o serie de instituții publice, printre care și CCR, „care s-au comportat ca niște filiale declarate ale PSD”.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Principalele declarații făcute de premierul Ludovic Orban, la începutul ședinței de Guvern de luni

  • A fost boicotat, îngreunat și, aș spune în multe momente, sabotat literalmente de atitudinea unor lideri politici, de decizii care au fost luate împotriva voinței Guvernului și de atitudinea unor instituții publice care s-au comportat ca niște filiale declarate ale PSD.

  • La fiecare nouă lovitură dată – nu împotriva Guvernului – împotriva sănătății publice, împotriva dreptului cetățenilor români la sănătate, noi am avut soluții și de data asta iarăși venim cu soluții. Urma să readuc aminte că, în urma unei decizii a CCR, practic toate amenzile date de instituțiile cu drept de control și de dare a amenzilor au fost anulate. Printr-o decizie a CCR ca și filială a PSD. Vă readuc aminte că la trecerea de la starea de urgență, în starea de alertă, ne-am trezit cu o altă decizie a CCR, care ne-a creat o situație dramatică, pe care până la urmă am putut să o rezolvăm printr-un proiect de lege înaintat de Guvern în procedură de urgență către Parlament, care a fost adoptat, dar evident a fost adoptat cu multe modificări, care ne-au îngreunat posibilitățile reale de a ne lupta eficient contra epidemiei.

  • Dau un singur exemplu. Astăzi sunt spitale în care din cauza faptului că nu mai putem dispune detașarea, pur și simplu nu au medici, fie medici la terapie intensivă, medici anesteziști, fie în secțiile normale, medicii infecționiști. În cadrul direcțiilor de sănătate publică, tot suplimentul de personal, la care am făcut apel în perioada stării de urgență și în prima parte a stării de alertă, aproape am rămas fără el din cauza introducerii unui articol în lege privitor la detașare, în care detașarea nu se poate face decât cu acordul tuturor factorilor implicați. Deci suntem în situații în care trebuie să mutăm pacienți cu elicoptere, din cauza faptului că nu putem detașa medici. Avem situații în care președinți de consilii județene, manageri de spital se opun pur și simplu, chiar și medicilor, și rezidenților care sunt dispuși să fie detașați în zonele fierbinți, nelăsându-i efectiv și lăsând o foarte mare parte dintre pacienții care sunt infectați cu COVID-19 fără posibilitatea de a fi tratați și ne obligă să avem niște reacții de genul mutării unor pacienți în alte județe, în alte spitale, din alte localități.

  • Acum suntem în fața unei noi situații de o gravitate fără precedent, care s-a creat în urma unei decizii a CCR. CCR a decis că nu există bază legală pentru ca cetățenii care au fost diagnosticați ca fiind bolnavi să fie tratați în spitale, precum și că orice pacient care este infectat cu COVID-19, care nu vrea să stea în spital, poate să plece din spital. De asemenea, CCR ne-a lăsat fără instrumentul pentru a lua deciziile de izolare la domiciliu, de carantinare a persoanelor în spații instituționalizate, de asemenea, de posibilitatea de a carantina localități, cartiere, zone.

  • Cum am fi putut reacționa, de exemplu, la Suceava sau în alte localități în care s-a produs o creștere rapidă a numărului de infecții, dacă n-am fi avut la dispoziție pârghia carantinării? S-a și văzut că pârghia carantinării, pe de o parte, a oprit riscul de transmitere în alte localități din localitățile cu nivel de infectare foarte mare, dar a și permis restabilirea situației într-un termen relativ scurt, în aproape toate localitățile și cartierele în care s-a instituit carantinarea zonalelor respective.

  • Ședința de astăzi are un singur punct pe ordinea de zi, și anume Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic. Vă spun că exista bază legală și înainte pentru toate măsurile pe care le-am luat, și îmi pun așa o întrebare, unde am fi fost dacă n-am fi putut să luăm aceste măsuri de izolare la domiciliu și de introducere în carantină instituționalizată? Noi am avut o expunere uriașă pentru persoanele care au venit din țări cu focar, cu un nivel foarte răspândit al epidemiei. Dacă n-am fi avut la dispoziție această pârghie a izolării la domiciliu și a instituirii carantinei instituționalizate, probabil numărul de cazuri din România ar fi fost de 10 ori, de 20 de ori dacă nu și mai numeros. De 10, 20 de ori mai multe cazuri.

  • Am apărat sănătatea, am apărat viața în ciuda oricărei măsuri și decizii luate de instituții. Eu cred că orice instituție trebuie să se comporte responsabil în situații de epidemie și trebuie să pună pe primul plan sănătatea cetățenilor români, apărarea vieții și sănătății românilor, nu să facă jocuri politice și să pună bețe în roate la toate demersurile pe care le-am luat, ca Guvern, împreună cu toate autoritățile și cu toți specialiștii.

  • Astăzi trebuie să dezbatem și să adoptăm acest proiect de lege. Îl vom transmite la Parlament. Voi solicita Parlamentului dezbaterea în procedură de urgență, astfel încât, cât mai repede posibil, să restituim baza legală în urma deciziei CCR, care să ne permită să putem să combatem eficient și să avem la dispoziție toate instrumentele pe care le au toate celelalte țări. Eu nu știu ca în vreo altă țară europeană sau în vreo altă țară afectată să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în România, cu implicarea unor instituții efectiv în boicotarea oricărei măsuri de combatere a epidemiei, deci de apărare a sănătății și vieții cetățenilor.

Guvernul Orban se reunește în ședință, luni, începând cu ora 12

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a anunțat, duminică, că proiectul este gata și va fi pe ordinea de zi a ședinței Guvernului.

„Mâine vom avea o şedinţă de Guvern în care îl vom ridica pe ordinea de zi. Odată ce vom avea adaptate, statuate şi votate în Parlament ce înseamnă boală transmisibilă, ce înseamnă carantină, ce înseamnă izolare, ce înseamnă pacient internat, sunt lucruri pe care le vom pune pe tapet şi ne vom întoarce la ce înseamnă identificarea unui focar, izolarea unei zone, carantinarea unei zone”, a declarat Nelu Tătaru, duminică seară, la Realitatea Plus, potrivit Agerpres.

Grup de lucru interministerial pentru punerea în acord a cerințelorCCR cu privire la carantină, izolare și internare obligatorie

Același demnitar menționa, vineri, că Ministerul Sănătății, ministerul Justiției și Ministerul de Interne au creat un grup de lucru pentru elaborarea unui proiect de lege care să pună în acord cerințele CCR privind carantinarea și izolarea bolnavilor de COVID-19. Recent,CCR stabilea că suntneconstituționaleinternarea șicarantinarea emise doar prin ordin de ministru.

„Motivarea Curţii Constituţionale spune că ordinul de ministru nu are greutatea unui proiect de lege care ar trebui să definească carantina, boala transmisibilă, izolarea, internarea. Atunci s-a creat un grup de lucru de la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, care vor pune în concordanţă tocmai cerinţele Curţii Constituţionale. Motivarea era de lipsă de claritate şi predictibilitate sau previzibilitate. Medicina este un domeniu în care poţi prevedea într-o anumită măsură – noi obişnuim să spunem că nu există boli, există bolnavi. Particularitatea fiecărui caz, identitatea, comorbiditatea sunt cele care te fac să ai o predictibilitate redusă. Te adaptezi la simptomatologie, la stadiul bolii, la potenţialul critic al acestei boli şi acţionezi în consecinţă. Ne-am asumat şi vom reveni cu punerea în acord a unui proiect cu cele cerute de către Curtea Constituţională”, afirmaNelu Tătaru, la Digi 24.

În aceeași zi, ministrul Sănătății a explicat că „suntem la trei săptămâni de când a început o nouă creștere a numărului de cazuri, o nouă creștere a transmiterii în comunitate, odată cu cele trei etape de măsuri de relaxare, precum și după weekendurile prelungite. Dacă am recomandat și recomandăm în continuare păstrarea unor reguli, păstrarea unor principii, păstrarea distanțării fizice, am putut observa că aceste lucruri se respectă din ce în ce mai greu. Astăzi s-a făcut o altă evaluare, în care am constatat că atât partea medicală, cât și partea de populație au în continuare acea tendință de a menține doar parțial aceste restricții. Avem un număr crescut de cazuri în ultima săptămână,avem un început de transferuri de pacienți din Terapie Intensivă din diferite spitale către alte spitale care locuri. Avem un număr scăzut de locuri în Terapiile Intensivă din București.Intervin cu aceleași recomandări. Putem gestiona acest număr de cazuri, dar haideți să menținem acele reguli de distanțare de fizică și aceleași recomandări.Cu toții trebuie să gestionăm această situație. A fost 1 iulie, trebuiau să existe niște măsuri de relaxare, le-am amânat. Am avut discuții cu toți factorii decizionali cu toți agenții economici și cu toate asociațiile implicate”.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`