Ludovic Orban: Parlamentarii PSD fără mască pot fi amendați, deși se consideră deasupra legii. A nu respecta regulile înseamnă a pune în pericol pe ceilalți / Principalele declarații ale premierului, în direct pe B1 TV (VIDEO)

Ludovic Orban, premierul României, a făcut o nouă serie de precizări, luni seară, în direct pe B1 TV, cu privire la răspunsul autorităților în fața crizei COVID-19 și a efectelor generate de pandemie la nivel național. Printre subiectele abordate de primul-ministru la „Dosar de politician” cu Silviu Mănăstirese numărărelansarea economică, regimul de restricții din țară, situația autostrăzilor și a investițiilor publice,dar și clinciul dintre PNL și opoziție, care a fost scos în lumina reflectoarelor și la „Ora Guvernului” din Parlament de astăzi.

LIVE TEXT cu principalele declarații făcute de premierul Ludovic Orban

• Despre parlamentarii PSD și Victor Ponta, liderul Pro România, care n-au purtat mască la „Ora Guvernului” în Parlament: Ba da, pot fi amendați. Oricum, un comportament total incorect, din partea unora care se pretind lideri. Aici forța exemplului este cea mai importantă(…) a fost decizia lor să nu poarte mască. De fapt, eise consideră deasupra legii. Este foarte ilustrativ pentru mentalitatea pe care o au în raport cu legea. (…) Profit de această ocazie să mai explic o dată care este rațiunea pentru care am luat această decizie de a institui obligativitatea portului măștii în spații închise. Cea mai puternică formă de răspândire a virusului este răspândirea prin particulele de lichid pe care le expectorăm, când vorbim, tușim și strănutăm. Virusul trăiește în aceste particule, care pot fi inspirate sau pot să ne atingă față. Portul măștii e o formă de a-i proteja pe ceilalți mai mult decât de a te proteja pe tine. Sigur că te protejează și pe tine.
• A nu respecta regulile înseamnă a pune în pericol pe ceilalți. Pentru că dacă nu porți mască, nu respecți regula de distanță fizică sanitară, dacă nu respecți toate regulile de autoprotejare, dar și de protejare, practic tu devii în mod deliberat un factor de risc și trebuie să fii sancționat. De altfel, este sancționat. Vom aplica amenzile. Cum facem diferența între cei 98% de cetățeni care sunt corecți, care respectă legea, și cei 2% care nu respectă legea. Normal că este o formă prin care îi determinăm pe cei care nu respectă regulile și îi pun pericol pe ceilalți să nu încalce legea.
• Respectarea regulilor reduce riscul de transmitere a virusului. Am fost în fabrici în ultima perioadă, în multe fabrici care sunt bine organizate, la Ford, la Renault etc, unde am urmărit toate măsurile de protecție sanitară și de securitatea muncii, măsuri extrem de serioase pe care noi, de altfel, le-am și stabilit prin reglementările care au fost emise. În privința cazului de la Găești, nu măsurile au determinat răspândirea virusului, ci organizarea transportului. O mare parte dintre angajații de la fabrica de frigidere din Gaești locuiesc în localități din jurul Găeștiului și li se asigură transportul până la locul de muncă, iar alții vin cu alte mijloace de transport.
• Despre criticile liderului USR, Dan Barna, la adresa Guvernului: Nu mi s-a părut contondentă. Domnul Barna a expus câteva dintre ideile pe care le au cei de la USR în programul pe care l-au prezentat public. Cu unele putem fi de acord, cu altele, nu. În privința pensiilor speciale, le amintesc că proiectul de lege votat de Parlament a fost inițiat de PNL și că nu avem nicio vină că a fost declarată neconstituțională de CCR, în acea zi în care CCR a declarat neconstituționale amenzile pentru încălcarea ordonanțelor militare. (…)Digitalizarea. Toate facilitățile pe care le-am creat, toate instrumentele pe care le-am dezvoltat s-au acordat în sistem digital. Șomajul tehnic s-a acordat pe baza unor cereri online, certificatul pentru situații de urgență a fost emis de Ministerul Economiei tot pe online, accesul la IMM Invest, indemnizațiile pentru profesioniști, pentru persoane fizice autorizate, pentru sportivi au fost, de asemenea, tot pe online.
• Programul IMM Invest este extrem de util pentru întreprinderile mici și mijlocii, care va genera efecte favorabile. Veți vedea, într-un orizont de timp nu foarte lung, că foarte multe companii vor beneficia de aceste credite. (…) În felul acesta băncile sunt determinate să fie mai disponibile pentru a acorda credite către companii. Dacă o bancă procesează foarte greu sau refuză credite către anumite companii, companiile au dreptul să opteze pentru altă bancă. Sunt bănci care sunt dispuse să acorde credite către companii, chiar dacă în primă fază companiile au optat pentru altă bancă. Fiecare întreprinzător și-a exprimat opțiunea de la ce bancă vrea să ia credite, dar există posibilitatea ca acea întreprindere să opteze pentru o altă bancă.
• Despre PNDL: Nu este pentru prima oară în România când există programe de investiții către localități. Sunt foarte multe localități din România care au nevoie de infrastructură. Dacă ai speranța să dezvolți o localitate, îți trebuie aceste investiții. Dacă n-ai infrastructură, e greu să atragi un investitor să pună pe picioare o afacere sau să îi ajuți pe micii investitori care au o afacere în localitate. Sunt investiții în apă și canalizare, asfaltare de drumuri etc. Sigur că noi am moștenit un program, nu noi am făcut selecția proeictelor, dar cât timp există contracte și se derulează execuția lucrărilor, și sunt benefice pentru locuitori, noi susținem aceste investiții. Am efectuat controale, am verificat situația în teren. N-am făcut plăți acolo unde ni s-au prezentat situații de lucrări care n-au fost efectuate în integralitate.
• Acum lansăm un apel de proiecte pentru investiții în extinderea rețelelor de gaz, care considerăm noi că sunt o investiție extrem de importantă. O să alocăm 200 de milioane de euro în primă fază pe exercițiul financiar 2014-2020, iar pentru următorul 800 de milioane de euro.
• Cu siguranță digitalizarea crește calitatea serviciilor care sunt furnizate către cetățeni. Reduce interacțiunea dintre funcționari și cetățeni în acordarea diferitelor beneficii, certificate și avize care sunt necesare pentru diferitele proceduri care sunt reglementate prin legi sau HG, ca să nu mai spun că optimizează structura instituțiilor publice și permite un management de mai bună calitate, pentru că poate fi cuantificat cu precizie ce face fiecare angajat al instituției. Dacă ai un sistem intranet, poți să vezi foarte simplu ce face fiecare. Facem o digitalizare aproape forțată. Epidemia de COVID-19 ne-a determinat la acest lucru, dar oricum îl aveam în program. Noi suntem, categoric, adepții unei informatizări a administrației.
• Suntem într-un proces de evaluarea a resurselor financiare pe care putem să le mobilizăm pentru investiții publice și pentru susținerea programelor pentru companii. Mi-e greu să vă dau acum o sumă, pentru că așteptăm o decizie la nivel european. Avem câteva program deja gândite, pe care urmează să le operaționalizăm. O schemă de garantare a creditelor de investiții și capital de lucru este necesară și pentru companiile mari, care nu se califică la IMM Invest și care este necesară pentru că avem foarte multe companii care și-au desfășurat activitatea chiar și în această perioadă de criză provocată de epidemie.
• În România, finanțarea companiilor este un pic diferită față de finanțarea companiilor din țările economice dezvoltate, unde multe companii se finanțează de pe bursă sau beneficiază de finanțări din partea sistemului bancar. Pentru a fluidiza relațiile și pentru a împiedica să intre în probleme de plată companiile din cauză că o companie nu mai poate să își plătească facturile și să-și onoreze comenzile, încercăm să dezvoltăm un mecanism de sprijin pentru creditul comercial.

• Pe model polonez, pregătim un fond de investiții, care n-are nicio legătură cu ce voiau să facă Vâlcov și cu Dragnea. Acela era un mecanism de a jefui pur și simplu companiile deținute de stat, să le controleze și nu numai, să pună gaj la acțiunile de stat cele mai profitabile, să ia credit girând cu acțiunile statului la aceste companii. Cu siguranță nu ar fi avut capacitatea să dea banii înapoi și am fi asistat la preluări ostile.

• Despre vizitele pe șantierele autostrăzilor din țară:Am fost pe mai multe tronsoane. Am fost pe tronsonul II de pe Drumul expres Craiova – Pitești, unde este o mobilizare exemplară. Aștept ca și tronsonul I să existe o mobilizare a constructorului. Am fost pe primul tronosn din Autostrada Sibiu – Pitești, unde de asemenea constructorul este foarte bine mobilizat și există progres fizic, pe cele două tronsoane din Autostrada Sebeș – Turda, unde angajamentul constructorului a fost că vor da drumul la circulație în noiembrie.

• Comisia de Evaluare are capacitatea de a analiza disponibilitatea efectivă pe care o are o companie de a mobiliza utilaje și resurse umane. Dacă Comisia cu adevărat vrea să facă o evaluare corectă, poate să decidă cine este cu adevărat cel mai capabil să execute o lucrare.

• Organizarea unui șantier, ritmul de desfășurare a lucrărilor nu le afli într-o vizită oficială, ci culegând informații, de multe ori de la subantreprenori sau de la cei care asigură sintetizarea lucrărilor, sau de la alți reprezentanți ai instituțiilor implicate. (…) Mai sunt și alte probleme, precum plata subcontractorilor – și aici trebuie dezvoltat un mecanism, prin care antreprenorul general să facă dovada că și-a făcut plata către subcontractori. Selectarea subantreprenorului o face antreprenorul general, el este responsabil dacă găsește un partener de calitate, care efectuează lucrările în calitatea și termenele stabilite prin contract.

• Avem nevoie de patru ani de guvernare ca să se vadă cu adevărat ce putem face, dar deja se poate vedea că ochiul liber că am împins înainte toate proiectele mari de infrastructură. (…) Pe fiecare proiect de infrastructură de transport există un management strict, o planificare care este urmărită periodic, se intervine pentru a elimina orice blocaj apare pe parcursul derulării unui proiect. (…)Aproape pe fiecare mare proiect urmărim fiecare pas, fiecare procedură, fiecare etapă care se derulează cu obiective bine stabilite.

• Starea de urgență este prevăzută în Constituție și este reglementată de un act normativ, OUG nr. 1 din 1999. Starea de alertă, la momentul la care am declarat-o, respectiv joi, a fost declarată în baza OUG nr. 21, care a fost atacată de Avocatul Poporului la CCR și care a fost declarată constituțională. Deci emiterea stării de alertă, joi, a fost în conformitate cu prevederile constituționale. Starea de alertă pe care am declanșat-o azi este în baza Legii nr. 55, care a fost adoptată de Parlament în baza unui proiect de lege inițiat de Guvernul României, după prima decizie a CCR, care a lipsit Guvernul și autoritățile de instrumentul pentru punerea în aplicare a legilor.

• Restrângerea drepturilor a fost o restrângere pe o perioadă limitată de timp, a fost necesară pentru a apăra cel mai important drept, și anume dreptul la viață al fiecărui cetățean român, și evident dreptul la sănătate pe care îl are fiecare cetățean român. Nu au existat niciun fel de măsuri care să fi fost stabilite pentru alt motiv decât pentru acela de a apăra sănătatea și viața românilor. Această dezbatere este una care durează de mult și care, de fapt, face parte din apanajul unui tip de propagandă, care nu se găsește numai în România, ci în toate țările democratice din UE, și care evident, cel mai probabil, toată propaganda asta anarhistă, toată propaganda asta împotriva guvernelor și a măsurilor luate de guvernele europene pentru limitarea răspândirii virusului are niște laboratoare care, în mod cert, sunt în Est, în afara României, și foarte multe din aceste false teme își au izvorul acolo. Din păcate sunt foarte mulți în România, inclusiv lideri politici, care au marșat la această propagandă nocivă pentru România și care au contestat orice formă prin care Guvernul își poate aplica reglementările.

Politică - 18 sep, 22:14

Nicusor Dan, întrebat dacă va semna şi pentru candidatura lui Ludovic Orban, după ce a semnat pentru Ciucă și Lasconi: Dacă mi-o solicită, desigur, pentru că este un partid de dreapta (VIDEO)

Situația economică din România, explicată de ministrul Cîțu, în direct pe B1 TV

Înainte de intervenția premierului Ludovic Orban de la „Dosar de politician” cu Silviu Mănăstire, în emisiunea realizată de Tudor Mușat a fost invitat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, care vorbit și el despre situația economică din România.

„Aici sunt două aspecte. În primul rând trebuie să ne uităm în trecut, la ceea ce s-a întâmplat în primul trimestru și cum am ajuns acolo, și apoi ce vedem în viitor pe baza a ceea ce s-a întâmplat în primul trimestru. În primul trimestru, de acum este clar că ceea ce a făcut Guvernul a avut un efect pozitiv pentru întreaga economie. Datele reale, ce a publicat INS, arată o creștere economică în primul trimestru de 0,3%, față de trimestrul IV, dar aici trebuie să ne uităm la context. Analiștii estimau o contracție economică de -0,9 pe primul trimestru, deci o diferență de 1,2 puncte procentuale, și să ne uităm în Europa, unde România și încă două țări mai sunt pe creștere economică. Deci suntem într-un context de criză economică globală – să nu uităm acest lucru – o criză nemaiîntâlnită, cea mai mare criză pe care am văzut-o noi de când înregistrăm date, și România a reușit în primul trimestru să rămână pe creștere economică”, a afirmat demnitarul.