Premierul Ludovic Orban, de ziua Europei: „Societatea și economiile europene se preocupă să revină cât mai rapid la normalitate după criza fără precedent generată de pandemia de coronavirus”

Premierul Ludovic Orbana lansat un apel la unitate cu ocazia zilei de 9 mai, moment în care se aniversează Ziua Europei. „Bătrânul continent” marchează, duminică, 70 de ani de la momentul în care Robert Schuman, șeful diplomației franceze la acea vreme, lansa o declarațievăzută de mulți drept una dintre pietrele de temelie pentru proiectul european și pacea mondială. Acestea fiind spuse, prim-ministrul României a subliniat că, pe fondul crizei coronavirus, „nevoia de solidaritate” este la fel de actuală și astăzi.

Mesajul premierului Orban, de Ziua Europei

„Se împlinesc 70 de ani de când șeful diplomației franceze de la acea vreme, Robert Schuman, dădea citire Declarației care îi poartă numele – moment prin a cărui semnificație istorică pentru Uniunea Europeană de astăzi ziua de 9 mai este sărbătorită în fiecare an ca Ziua Europei.La o distanță în timp de șapte decenii, nevoia de solidaritate evocată în textul Declarației Schuman, atunci când întregul continent încerca să se redreseze după război, estela fel de actuală acum, când societatea și economiile europene se preocupă să revină cât mai rapid la normalitate după criza fără precedent generată de pandemia de coronavirus”, a declarat premierul Ludovic Orban.

Primul-ministru a adăugat că, „cu exact un an în urmă, liderii europeni reuniți la Sibiu, în primul mandat al României la președinția Consiliului Uniunii Europene, au transmis un mesaj ferm de unitate și dorință de consolidare a proiectului european. «Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți», este unul din cele 10 angajamente făcute la Sibiu de liderii europeni”.

Politică - 19 nov, 19:53

Bogdan Glăvan: Ludovic Orban a demonstrat încă o dată că este, probabil, cel mai asumat, cel mai curajos politician din România și a făcut un pas în lateral, care permite consolidarea șanselor Elenei Lasconi, să intre în turul 2 (VIDEO)

Luna mai marchează începutul unei noi ere pentru Europa

Debutul lunii mai are o încărcătură simbolică specială pentru cetățenii Europei, un continent transformat cândva în ruine de două conflagrații ce marcau secolul trecut. Germania nazistă capitula în fața Aliaților, în 8 mai, într-un moment ce simboliza sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și indica începutul unei noi ere. Totuși, fusul orar a condus la situația inedită în care Rusia aniversează încheierea celui mai mare conflict din istoria omenirii în 9 mai – trebuie menționat că ziua are o triplă semnificație pentru români, amintindu-ne și de Proclamarea Independenței Principatelor Române.

În 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe la acea vreme, era protagonistul declarației – ce azi îi poartă numele – care prevedea crearea unei Comunități a cărbunelui și oțelului (CECO). Membrii noului organism urmau să își gestioneze împreună cele două resurse.

Practic, organismul înființat de Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg era prima instituție europeană supranațională, iar pe ea și pe cele ce au urmat avea să se construiască ceea ce astăzi cunoaștem drept Uniunea Europeană (UE).

Textul integral din Declarația Schuman:

Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă.

Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice. Asumându-şi, timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioană a unei Europe unite, Franţa şi-a pus dintotdeauna eforturile în slujba păcii. Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie.

Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt. Alăturarea naţiunilor europene implică eliminarea opoziţiei seculare dintre Franţa şi Germania. Orice acţiune întreprinsă trebuie să aibă în vedere în primul rând aceste două ţări.

În acest scop, guvernul francez propune ca măsuri imediate să fie întreprinse într-o direcţie concretă, dar decisivă.

Guvernul francez propune ca producţia franco-germană de cărbune şi oţel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizaţii deschise şi altor state europene. Punerea în comun a producţiilor de cărbune şi oţel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federaţii europene şi va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniţiei de război, dar care au fost, în acelaşi timp, cele mai constante victime ale conflictelor.

Solidaritatea de producţie astfel stabilită va demonstra că orice război între Franţa şi Germania devine nu numai inimaginabil, ci şi imposibil din punct de vedere material. Înfiinţarea acestei unităţi de producţie puternice, deschisă tuturor ţărilor care doresc să colaboreze, va pune bazele reale ale unificării economice, angajându-se să le furnizeze tuturor ţărilor membre elementele principale ale producţiei industriale, în condiţii egale.

Această producţie va fi oferită lumii întregi, fără diferenţieri sau excepţii, pentru a contribui la creşterea nivelului de trai şi pentru a promova realizările paşnice. Cu mijloace suplimentare, Europa va putea să ducă mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale esenţiale: dezvoltarea continentului african.

În acest mod se va realiza, simplu şi rapid, acea fuziune a intereselor care este indispensabilă pentru crearea unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra de temelie a unei comunităţi mai largi şi mai complexe reunind ţări aflate multă vreme în conflicte sângeroase.

Prin punerea în comun a producţiei de bază şi prin instituirea unei Înalte Autorităţi, ale cărei decizii vor reuni Franţa, Germania şi alte state membre, această propunere va conduce la stabilirea primelor baze concrete ale unei federaţii europene, indispensabilă pentru menţinerea păcii.

Pentru a promova realizarea obiectivelor astfel definite, guvernul francez este pregătit să iniţieze negocieri pornind de la următoarele considerente.

Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate comună va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil, modernizarea producţiei şi îmbunătaţirea calităţii acesteia; furnizarea în condiţii egale a cărbunelui şi oţelului pentru pieţele din Franţa şi Germania, precum şi pentru pieţele din alte ţări membre; dezvoltarea în comun a exporturilor către alte state; egalizarea şi îmbunătăţirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste ramuri industriale.

Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la condiţiile de producţie diferite din statele membre, propunem să se instituie o serie de măsuri cu caracter tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producţie şi investiţii, stabilirea unui mecanism compensatoriu pentru egalizarea preţurilor şi crearea unui fond de restructurare care să faciliteze raţionalizarea producţiei. Circulaţia cărbunelui şi a oţelului între statele membre va fi imediat scutită de toate taxele vamale şi nu va fi afectată de ratele de transport diferenţiate. Se vor crea treptat condiţii care vor permite o distribuţie cât mai raţională a producţiei, la cel mai înalt nivel de productivitate.

Spre deosebire de cartelurile internaţionale, care au tendinţa de a impune practici restrictive asupra distribuţiei şi exploatării pieţelor naţionale şi de a menţine profituri mari, această organizaţie va asigura fuziunea pieţelor şi extinderea producţiei.

Principiile şi acţiunile esenţiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state şi înaintat spre ratificare parlamentelor din fiecare ţară. Negocierile necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea acestor prevederi se vor desfăşura cu ajutorul unui arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina de a se asigura că acordurile convenite corespund principiilor enunţate şi, în cazul în care se ajunge la un impas, va decide ce soluţie urmează să fie adoptată.

Înalta Autoritate comună care se ocupă de administrarea întregului sistem va fi alcătuită din personalităţi independente numite de guverne, respectându-se principiul reprezentării egale. Guvernele vor alege de comun acord un preşedinte. Deciziile Autorităţii se vor aplica în Franţa, Germania şi în celelalte ţări membre. În cazul în care deciziile autorităţii vor fi contestate, se vor lua măsuri de la caz la caz.

Un reprezentant al Organizaţiei Naţiunilor Unite va fi acreditat pe lângă Autoritate şi va întocmi un raport public pentru ONU de două ori pe an, pentru a face un bilanţ al activităţii noii organizaţii, în special în ceea ce priveşte respectarea obiectivelor acesteia.

Instituirea Înaltei Autorităţi nu va prejudicia în niciun fel regimul de proprietate asupra întreprinderilor. În exercitarea funcţiilor sale, Înalta Autoritate comună va lua în considerare puterea conferită de Autoritatea Internaţională a Ruhrului şi obligaţiile de orice natură impuse Germaniei, atâta timp cât acestea rămân în vigoare.