Florin Cîțu, ministrul Finanțelor: Fondul european de recuperare economică să fie nediscriminatoriu la nivelul celor 27 de state UE. Planul să fie aplicat rapid, fără birocrație, și să se axeze pe marile priorități

România dorește ca fondul de recuperare economică să fie nediscriminatoriu la nivelul celor 27 de state membre UE și să se concentreze pe marile priorități, inclusiv pe investiții, a fost poziția susținută marți la reuniunea Ecofin de Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, care a cerut ca planul să fie pus în aplicare rapid, fără birocrație și condiționalități inutile, precum și ca programul de sprijin pentru combaterea șomajului să fie implementat rapid.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice, a exprimat poziția României la reuniunea Ecofin

„Ne dorim implementarea rapidă şi flexibilă a instrumentului european pentru sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de şomaj în situaţii de urgenţă (SURE), care să le permită statelor membre care au nevoie de finanţare să utilizeze pe deplin această oportunitate”, a declarat Florin Cîțu, potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Finanțelor și citat de Agerpres.

Concret, instrumentul presupune o asistenţă financiară de până la 100 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi se adresează tuturor statelor membre, iar acestea vor contribui cu garanţii de 25% din volumul facilităţii (25 miliarde de euro), care se vor constitui ca datorie publică guvernamentală garantată şi nu vor avea impact pe deficit decât în cazul în care sunt executate. În ceea ce privește România, garanțiile ar putea fi de circa 393 de milioane de euro.

Florin Cîțu a subliniat că, cum criza coronavirus este una fără precedent, este nevoie de un răspuns puternic și coordonat, care să fie creionat de principii precum solidaritatea, pragmatismul, coeziunea, convergența și de condiții de concurență echitabile.

„Considerăm oportun ca fondul de recuperare să fie complementar cu propunerea pe noul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să includă mai multe flexibilităţi şi o anvelopă financiară mărită. Criteriile de alocare ar trebui să se bazeze pe principiul coeziunii”, a explicat demnitarul.

În acest context, România se așteaptă la o abordare unitară la nivel de instrumente, pentru statele euro și non-euro depotrivă, le-a transmis ministrul Florin Cîțu omologilor săi din UE.

„Planul de recuperare economică trebuie pus în aplicare rapid, fără birocraţie şi condiţionalităţi inutile, să se axeze pe marile priorităţi, pe investiţii, pe necesităţile statelor membre mai puţin dezvoltate. Mai ales pentru acestea, este important să punem accentul pe granturi”, a adăugat Cîțu.

România, cea mai mare creștere economică din UE pe primul trimestru

Cu o zi în urmă, luni, ministrul Florin Cîțu a reiterat că România a înregistrat, pe primul trimestru din 2020, cea mai mare creștere economică din UE, ocazie cu care a subliniat că situația nu este atât de gravă și a îndemnat la marginalizarea diverselor scenarii apocaliptice invocate în anumite părți din media. Între timp, Guvernul Orban își duce mai departe planul de relansare economică.

„Să eliminăm acele scenarii apocaliptice, pe care le tot aruncau socialiștii pe scena public, și plăteau să fie aruncate pe scena publică, cum că economia ar fi ruptă în două sau în dezastru șamd. Acesta este primul lucru și e foarte important să știm că am reușit să oprim declinul. Bineînțeles că urmează trimestrul II. Așa trebuie să luăm lucrurile, pas cu pas, atent, prudent. În trimestrul II există provocări foarte mari, pentru că avem luna aprilie, care a fost toată în stare de urgență, și mai, când începem să relaxăm. Este clar că pe trimestrul II rezultatele nu vor arăta la fel de roz. Nu va fi la fel de bine, dar putem în continuare, prin măsurile active pe care le ia Ministerul Finanțelor, precum injectarea de lichiditate în sistem, am plătit facturile la timp – ceea ce nu s-a mai întâmplat de ani de zile în România”, declara Florin Cîțu, în direct pe B1 TV, la emisiunea realizată de Tudor Mușat.