Primarul Sectorului 1, Dan Tudorache, prezintă, într-o postare pe Facebook, „adevărul despre poluarea din N-V Capitalei”. Edilul povestește că, la începerea mandatului său, din 2016, a mers la groapa IRIDEX pentru a vedea care este situația pe teren. Din păcate, spune acesta, s-a lovit de legislație când a încercat să stopeze poluarea venită de aici. Mai exact, legea îi lipsește de atribuții pe primarii de sector, iar acum, Tudorache cere ajutorul cetățenilor din Sectorul 1 pentru a merge în instanță.
„Adevărul despre poluarea din N-V Capitalei
Primul contact, primele măsuri
În campania electorală din primăvara anului 2016, am bătut și la porți din cartierele Giulești, Chitila și Bucureștii Noi, pentru a discuta cu oamenii despre problemele lor. Deseori, în aer se simțea un miros greu de suportat, de ouă stricate, în contrast absolut cu imaginea curților îngrijite și curate în care eram primit.
Locuitorii acestor cartiere au fost primii care mi-au spus că mirosul insuportabil care le otrăvește existența provine de la groapa de gunoi Chiajna. Am promis atunci că, dacă voi fi ales primar, imediat după învestire, voi investiga personal situația de la groapa de gunoi.
În primele zile după ce am fost validat, împreună cu un coleg consilier, am mers să verific dacă sursa mirosului este cea semnalată de vecinii mei din aceste cartiere.
Primul contact cu depozitul de deșeuri a fost mult mai dur decât ceea ce îmi imaginam, atât vizual, dar mai ales olfactiv. Pe măsură ce ne apropiam de domeniul IRIDEX, venind pe un drum ce se deschidea din Centura Capitalei, “dealul” devenea mai mare și mai urât mirositor.
La intrare, pe gard, un panou ne anunța că am ajuns la Centrul Integrat de Management al Deșeurilor IRIDEX. Pe poarta larg deschisă, treceau una după alta mașini încărcate cu gunoi. Ne-am strecurat, cu autoturismul de teren cu care venisem, între două astfel de mașini și am urcat spre vârful “dealului” de gunoi, pe un drum cu serpentine, pe care curgea o zeamă galben-verzuie, care duhnea înfiorător sub soarele verii. Deșeurile nu erau acoperite cu pământ, așa cum prevăd normativele în vigoare, iar de sus se vedea o baltă verzuie, plină de berze, corbi și alte păsări, care intrau în contact cu deșeurile. Nu ne-am gândit decât la faptul că acele păsări, firește, ajungeau și în oraș, împrăștiind astfel tot felul de microbi periculoși și substanțe de tot felul, aduse pe picioarele și pe aripile lor impregnate.
Experiența trecerii prin acel lichid (ulterior am aflat că se numește levigat și provine din descompunerea gunoaielor) și mirosul infect al primei mele întâlniri cu Groapa de Gunoi IRIDEX, aveau să mă urmărească, la propriu, zile în șir, iar de uitat, nu le voi uita niciodată.
Tot atunci, am constatat că la baza gropii există case locuite de familii cu copii. M-am oprit la câteva și i-am întrebat pe oameni cine le-a autorizat construirea caselor lângă groapă. Mi-au spus atunci că locuiesc pe acele locuri cu mult înainte de edificarea depozitului de deșeuri, unii dintre ei chiar din 1986. Tot ei mi-au spus că la un moment dat, în zonă au apărut niște oameni care strângeau semnături pentru realizarea unui parc și ei, de bună credință, au semnat. Abia pe urmă au realizat că de fapt semnaseră pentru construirea unei gropi de gunoi!
Imediat după vizită, pe data de 12 iulie 2016, am transmis solicitări dnei Ministru al Mediului, Apei și Pădurilor, Cristiana Pasca-Palmer și Gărzii Naționale de Mediu, în care ceream identificarea și eliminarea cauzelor poluării.
După două săptămâni, ne-am întors la groapă să verificăm dacă s-a produs vreo schimbare. Singura schimbare a fost că paznicii de la IRIDEX ne-au interzis agresiv să intrăm în curte!
Cum legislația care reglementează înființarea și desființarea gropilor de gunoi lipsește de atribuții primarii de sector, am decis să demarez campania “Aer curat bun de respirat”, cu scopul de a informa cetățenii si de a le cere, totodată, sprijinul. Peste 40.000 de oameni au semnat petiția pe care am inițiat-o cu această ocazie.
În episodul următor, vom vorbi despre necesitatea de a merge în instanță, determinată de lipsa oricărei reacții din partea autorităților competente (Ministerul Mediului, Agenția pentru Protecția Mediului București, Prefectura, Garda de Mediu)”, scrie Tudorache pe Facebook.