CCR a respins sesizările împotriva modificărilor făcute de PSD la Legea concurenței, prin care președintele Iohannis a fost lăsat fără numirile la Consiliul Concurenței

Curtea Constituțională a respins cu majoritate de voturi, miercuri, obiecțiile formulate de președintele Klaus Iohannis, PNL și USR cu privire la modificările aduse Legii concurenței, prin care șeful statului a fost eliminat din procedura de numire a conducerii Consiliul Concurenței.

CCR a respins sesizările împotriva modificărilor făcute de PSD la Legea concurenței

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.

Adoptat de Senat în rol decizional în luna iunie, proiectul pentru modificarea și completarea Legii concurenței prevede că plenul Consiliului Concurenței, organ colegial de conducere, este format din 11 membri– un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi opt consilieri de concurenţă– care suntnumiţi prin hotărârea adoptată în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere.

În schimb, legea în vigoare stipula că plenul Consiliului Concurenței este format din doar șapte membri, iar numirea lor este realizată de către Președintele României,la propunerea Colegiului consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului.

„Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea menţionată contravine unor norme şi principii constituţionale”, spunea şeful statului în sesizarea transmisă la CCR privind actul normativ care i-a fost transmis de Parlament în vederea promulgării pe 6 iulie, potrivit Agerpres.

El susţine că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului. Șeful statului a subliniatfaptul căactul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar la Senat i-au fost aduse 38 de modificări la peste 20 de articole, care au vizat compunerea plenului Consiliului Concurenţei, modalitatea de numire a membrilor plenului, stabilirea atribuţiilor acestora, modificarea condiţiilor pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, modificarea reglementărilor în caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte al Consiliului Concurenţei, modificarea dispoziţiilor referitoare la aspectele examinate şi dezbătute în plen de Consiliul Concurenţei, funcţiile publice de specialitate din cadrul instituţiei, interdicţiile după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice, modificarea statutului secretarului general şi al secretarului general adjunct şi, nu în ultimul rând, introducerea art. II şi art. III, cu efect direct în ceea ce priveşte schimbarea conducerii Consiliului Concurenţei.

„O intervenţie legislativă de o asemenea amploare şi realizată cu privire la dispoziţii de o importanţă deosebită din cuprinsul Legii nr. 21/1996 ce reglementează funcţionarea unei autorităţi autonome cu responsabilităţi clare în statul român şi în aplicarea dispoziţiilor tratatelor şi legislaţiei Uniunii Europene nu numai că deturnează actul normativ de la scopul iniţiatorului şi de la forma adoptată de Camera Deputaţilor, dar reprezintă şi o încălcare flagrantă a principiului bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2), prin raportare la art. 75 din Constituţie, astfel cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, a mai arătat, printre altele, președintele Klaus Iohannis.

Ce a mai decis CCR, miercuri

Tot miercuri, Curtea Constituțională a amânat pentru 7 octombriedezbaterile referitoare la obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Guvern și Președinte în ceea ce privește modificările aduse Legii nr. 94 din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Nu în ultimul rând, CCR a admis sesizarea președintelui Klaus Iohannis și a declarat neconstituțională în ansamblul său legea care prevedea trecerea Palatului administrativ din Focșani în administrarea Consiliului Județean Vrancea, instituție condusă de Marian Oprișan, din proprietatea statului.