În fața unei boli ori ești precaut, ori ești prost, a subliniat președinteleKlaus Iohannis, joi, când a depus coroane de flori la Monumentul dedicat Mineriadei dintre 13 și 15 iunie 1990 și la Monumentul „Kilometrul zero al democrației”, cu prilejul marcării a 30 de ani de la „Fenomenul Piața Universității” și de la sângeroasele evenimente petrecute în inima Capitalei. Cu această ocazie, șeful statului a scos în lumină nevoia de a prelungi starea de alertă, pentru că încă „nu putem să vorbim despre fosta pandemie” de coronavirus, iar ulterior a plecat lao întâlnire cu reprezentanții comunității universitare de la Universitatea din București.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
UPDATE, 11 iunie, ora 18.15. Președintele și-a nuanțat declarația, explicând că prin afirmația „în fața unei boli ești precaut sau ești prost, una din două”,avrut să atragă „atenția asupra pericolului manipulării. Mi se pare inadmisibil ca o persoană publică care cunoaște datele problemei să încearcă să ducă îngrijorările oamenilor în ridicol. Acești oameni care cunosc datele problemei și încearcă să manipuleze inadecvat opinia publică trebuie arătați cu degetul ca să-și revină. Să ne informăm și să luăm de bune informațiile publice care se dau. Nu există alte informații decât cele pe care le aflăm zilnic.Dacă am fost greșit înțeles, îmi cer scuze, nu am dorit să lezez pe nimeni. Am încercat să atrag atenția asupra încercării de manipulare a opiniei publice”.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Acum, din păcate, nu s-a terminat. Cu toții ne-am fi dorit să scăpăm mai repede de epidemie. Ați văzut, și astăzi din păcate avem peste 200 de noi cazuri, deci nu putem să vorbim despre fosta epidemie. Este încă în comunitate virusul. Pentru ca Guvernul să aibă pârghiile necesare să ia măsurile atunci când se impun, după părerea mea, este nevoie de prelungirea stării de alertă
Eu nu îmi doresc să se prelungească starea de alertă cu măsurile care acum sunt în vigoare toate. Eu vreau o variantă mai simplă, mai suplă, care conține exact acele lucruri care trebuie să rămână obligatorii. De exemplu, portul măștii în interior – suntem în exterior – distanțarea, măsurile de igienă. Gândiți-vă că fără acest instrument al stării de alertă, miniștrii nu mai pot emite ordine care să vină în sprijinul medicilor și în sprijinul sănătății publice. Sunt motive practice care ne fac să credem că trebuie să continuăm.
Măsurile de relaxare, pe care și eu le-am anunțat, vor fi luate. Deci nu ne gândim să ne întoarcem în timp, vrem să mergem mai departe, dar trebuie să fim prudenți. Pentru asta, în continuare eu fac apel la parlamentari să înțeleagă că aici nu putem să ne târguim pe voturi. Este vorba despre sănătatea oamenilor și de o justă măsură. Repet, o justă măsură, lucru pe care l-am solicitat și Guvernului. Dacă și unii, și alții vor face ceea ce este bine pentru români, atunci lucrurile vor merge înainte.
Vedeți că sunt măsuri care, probabil, vor trebui impuse și în viitor, nu doar 15 zile. Dacă lucrurile merg bine, și sper să meargă așa, atunci vom avea după două săptămâni încă o fază de relaxare. Ne gândim să mai permitem și alte activități, care chiar acum încă nu sunt posibile. Ca de exemplu, portul măștii sau distanțarea, sau ordinele comune ale miniștrilor ca să reglementeze anumite domenii, în domeniul medicinei, în domeniul învățământului șamd. Aceste sunt necesare în continuare, ele reglementează, nu afectează viața oamenilor, în sensul că nu permit activități. Până la urmă, aproape toate activitățile vor fi posibile, dar fără acest instrument niciun guvern nu poate să reacționeze atunci când apare o problemă.
Gândiți-vă că apare, undeva, un focar de infecție, se reaprinde într-o localitate infecția. Fără un instrument, Guvernul nu poate să facă nimic, nu poate nici să declare carantină, nu poate să ia măsuri care atunci impun o intervenție. Am văzut, cu toții, că sunt unii politicieni care, probabil, mai mult fug după voturi decât după sănătatea românilor, care spun că putem să ne relaxăm cu totul și că nu este nevoie de aceste măsuri, și că să vină specialiștii cu dovezi. Păi, nu vă supărați, ce fel de dovezi așteaptă ei, altele decât cele care sunt comunicate zilnic? 237 de noi infectați, de ieri, până astăzi, peste 150 de persoane la terapie intensivă, acum la momentul în care vorbim. Avem iarăși, din păcate, noi și noi decese. Epidemia este între noi, virusul este în comunitate. Orice rațiune normală ne spune să fim precauți. În fața unei boli ești precaut sau ești prost, una din două.
Entuziasmatăde zorii libertății la orizontul postdecembrismului, o societate civilă care privea cu suspiciune deznodământul Revoluției ieșea în stradă în aprilie `90, în ceea ce avea să rămână în mentalul colectiv drept una dintre cele mai mari manifestații anticomuniste ale Europei de Est, proaspăt ieșită de sub Cortina de Fier. Mișcarea socială a durat circa 53 de zile și săptămâni în șir a coagulat sprijinul a zeci de mii de oameni, până când, în noaptea de 12 spre 13 iunie, autoritățile au intervenit brutal pentru a dispersa mulțimea furioasă.
La ceas de seară, într-o intervenție pe postul public de televiziune, președintele de atunci, Ion Iliescu, cerea ajutorul forțelor „conștiente și responsabile” pentru a dispersarea grupurilor extremiste, așa-zișii golani. Acestea fiind spuse, în ziua următoare, au început să sosească la București trenuri cu mineri din Valea Jiului. În ceea ce a părut a fi un răspuns la apelul prezidențial, minerii au plecat spre Piața Universității pentru reprimarea manifestației, într-un gest soldat cu peste 100 de morți și circa 700 de răniți.
De altfel, evenimentele sângeroase din urmă cu 30 de ani încă sunt subiectul unui dosar penal, în care nu mai puțin de 14 persoane au fost trimise în judecată pentru crime împotriva umanității. Printre ei se numără fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și vicepremierul de atunci Gelu Voican Voiculescu, fostul șef SRI Virgil Măgureanu, precum și Miron Cozma.
La ani de zile distanță, în noiembrie 2019, președintele Klaus Iohannis evoca Mineriada pentru a reclama o altă intervenție brutală a forțelor de ordine – deși incomparabil mai mică, atât ca forță, cât și ca dimensiune – cea din 10 august 2018, de la protestul antiguvernamental al diasporei.
„Se pare că s-au pregăti în mare secret pentru această intervenție în forță, și pot să spun, cred, fără exagerări, că acea intervenție din 10 august anul trecut împotriva demonstranților din Piața Victoriei a fost cea mai gravă intervenție a statului împotriva cetățenilor din România, de la Mineriade încoace. Doar cu Mineriadele se mai poate face o comparație și, sigur, cu Piața Universității. Filosofia cu care s-a intervenit a dovedit că PSD este antiromân și antidemocratic, și spun aceste lucruri în deplină cunoștință de cauză. Acum că avem o dezbatere, și tot am fost întrebat de ce nu vreau să dezbat chestiuni cu contracandidata, de asta! Nu pot să am o dezbatere cu cineva, care reprezintă un sistem represiv de sorginte comunistă. Trebuie să recunoaștem aceste lucruri. Că le convine, că nu le convine. Statul care acționează voit neprovocat împotriva propriilor cetățeni este un sistem repreziv, care vine în acest caz din istoria distră a comunismului naționalist promovat de Ceaușescu”, a declarat șeful statului.