Totul despre rujeolă, periculoasa boală a copilăriei. Cauze, tratament, prevenție

Suntem în plină epidemie de rujeolă, una dintre cele mai virale din ultima decadă. România este fruntaşa Europei, cu aproape 20.000 de cazuri şi 64 de decese. La nivel mondial, deşi rata deceselor a fost mult redusă în urma campaniilor de vaccinare, rujeolaîncă ucide 100.000 de oameni anual, cei mai mulţi dintre aceştia cu vârste sub 5 ani, potrivit datelor citate deMayo Clinic.

Ce este rujeola

Rujeola este o infecţie virală care porneşte de la nivelul sistemului respirator. Boala este specifică perioadei copilăriei, dar poate apărea şi la adulţi. Virusul care provoacă rujeola este unul de tip ARN, strâns înrudit cu virusurile pestei bovine și al răpciugii canine, scrie healthline.com. Acesta poartă numele de virus rujeolic și face parte din genul Morbillivirus, ascendent al virusului care determină oreionul dar şi al celui responsabil de majoritatea infecțiilor respiratorii severe.

Pojarul, cum popular i se mai spune, e o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii. Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare, iar unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă, plăteşte cu viaţa din cauza aceastei maladii.

Denumirea “pojar” este descriptivă pentru principalele simptome: febră foarte înaltă, de până la 40,5 grade Celsius, și erupția roşie ca focul.

Rujeola este o boală universală, cu epidemii mai extinse la fiecare 3-5-10 ani. Poate cuprinde toată populaţia receptivă, inclusiv vârstnicii. Nu are un tratament specific, dar poate fi prevenită prin vaccinare.

Simptomele rujeolei

Din punct de vedere clinic, infecţia se manifestă în trei etape secvenţiale, cu simptome care se succed pe o perioadă de două până la trei săptămâni.

Primele simptome (febra, simptome respiratorii) apar într-un interval de 7-21 zile de la contactul infectant, în medie la 10 zile de la expunere. Boala debutează în general brusc, cu febră uneori de 39-39,5° C la care se adaugă indispoziție, lipsă de apetit, dureri de cap. În scurt timp apar semnele de infecție respiratorie: secreții nazale abundente, strănut, lăcrimare, conjunctivită, fotofobie (nu suportă lumina), umflarea pleoapelor, dureri în gât, răgușeală, tuse uscată.

După aproximativ 2-4 zile urmează erupţia care în circa trei zile se extinde pe tot corpul. Pacientul este contagios 4 zile înainte şi 4 zile după apariţia erupţiei.

Erupţia este însoţită de febră 39-40ºC. În cazurile necomplicate, starea generală se ameliorează la trei zile după apariţia erupţiei. Pacientul îşi revine complet în 7-10 zile de la debut.

Rujeola la copiii vaccinaţi, la care nu au apărut încă anticorpi evoluează tipic. Copiii cu imunitate postvaccinală diminuată pot face forme atipice, uşoare.

Cauze și factori de risc

Deşi poate fi prevenită prin vaccinare, incidenţa rujeolei este în continuă creştere, din cauza refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii.

Persoanele lipsite de imunitete la virusul rujeolic au un risc de 90% de a fi infectate. Atunci când o persoană este infectată, 9 din 10 persoane din jurul acesteia, care nu sunt imunizate, riscă să preia virusul. Virusul rujeolic se transmite cu uşurinţă prin tuse sau strănut.

Bolnavul este contagios cu 1-2 zile înainte de debutul bolii și apoi pe parcursul evoluției, în total 8-10 zile.

Cum arată și cum se manifestă erupția

Erupţia în rujeolă apare de obicei în spatele urechilor, apoi pe frunte şi obraji, gât şi toracele superior. În ziua a doua erupţia coboară pe trunchi, iar în a 3- a zi şi pe membre. Erupţia este formată din macule (bubiţe) cu diametrul de 2-3 mm, cu margini accentuate, lăsând pe alocuri porţiuni de piele sănătoasă.

Către a 5 – 6-a zi a bolii erupţia devine pală în ordinea în care a apărut, lăsând o pigmentare brună care dispare după 4-5 zile, printr-o descuamare fină.

Diagnosticarea rujeolei

Dignosticul de rujeola este pus in urma unui consult medical, pe baza triadei tuse – guturai – conjunctivită. De asemenea, punctele Koplik (mici puncte de culoare alb-gri, care apar la nivelul mucoasei bucale, cu un mic punct alb in centru) şi erupţia rujeolică, care apare dinspre cap spre membrele inferioase, sunt, de asemenea, specifice pojarului.

În unele cazuri, confirmarea diagnosticului este făcută şi prin analize de sânge, pe baza detectării de anticorpi specifici acestei boli.

Cum se tratează rujeola

Rujeola este o boală care nu dispune de un tratament specific, ci doar de unul simptomatic şi suportiv, cu scopul de apreveni complicaţiile.

În cazul îmbolnăvirii de rujeolă, medicii recomandă repausul la pat şi un aport crescut de lichide (apă, suc natural de fructe, ceaiuri), pentru a contracare dezhidratarea produsă de febră. Lumina puternică poate fi un factor deranjant.

Pentră că este o boală virală, aceasta nu se tratează cu antibiotice decât dacă apar complicaţii.Pentru febră ori tuse se folosesc antipiretice sau antitusive. Medicii recomandă evitarea administrării de aspirină copiilor sau adolescenţilor care suferă de rujeolă.

Persoanelor neimunizate sau imunizate insuficient li se poate administra vaccin antirujeolic în primele 72 ore de la contactul infectant. Daca totuşi dezvoltă boala, fac oformă uşoară, cu simptomatologie minoră şi durată mai scurtă.

Persoanelor care au contraindicaţii pentru vaccin (gravide, copii sub 6 luni, imunocompromişi) li se pot administra imunoglobuline umane în primele 6 zile de la expunere. Se face astfel o imunizare pasivă care poate preveni boala sau îi reduce severitatea.

Care sunt complicațiile acestei grave boli a copilăriei

Potrivit statisticilor, 10% dintre persoanele infectate cu virusul rujeolic au nevoie de spitalizare, în timp ce 30% dintre bolnavi vor dezvolta cel puţin o complicaţie asociată cu această boală.

Complicaţiile în cazul rujeolei includ pneumonie, encefalită, otita medie, diaree, laringo-traheo-bronşită şi infecţii bacteriene secundare.

Rujeola contractată în cursul sarcinii nu este asociată cu anomalii congenitale ale fătului, însă poate determina avort spontan sau naştere prematură.

Rujeola prezintă şi complicaţii mai puţin comune, cum sunt: hepatita, strabismul, encefalita, scăderea numărului de trombocite, complicaţii de natură cardiacă.

Grupe de risc

Cei mai vulnerabili dar şi cei mai predispuşi la complicaţii sunt copiii cu vârsta mai mică de 5 ani şi adulţii. De asemenea, persoanele cu sistem imunitar scăzut de alte maladii au risc ridicat de complicatii, formă severă a bolii şi chiar deces.

„Femeile care se infectează cât sunt gravide riscă complicații severe, iar sarcina se poate finaliza cu avort sau naștere prematură”,potrivit documentelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Cum se transmite rujeola

Rujeola se răspândește pe aceleași căi clasice și anume prin intermediul picăturilor de salivă și a secrețiilor nazale pe care persoana infectată le împrăștie în jur când tușește, strănută, vorbește sau râde.

Transmiterea indirectă,adică prin contactul cu diferse obiecte contaminateeste rară dar nu imposibilă.

Virusul rujeolic are un timp scurt de supraviețuire (mai puțin de 2 ore) în aer sau pe suprafețe, precum și o sensibilitate deosebită la solvenți organici (soluții de curățare), căldură și ultraviolete.

Rezistă în schimb foarte bine la frig (poate fi conservat ani de zile la -70 grade C), de aceea e şi mai activ în lunile reci și cu soare puțin. Cu toate acestea, au fost ani în care cele mai cazuri de rujeolă s-au înregistrat nu iarna, în a doua jumătate a primăverii (aprilie-mai).

Vaccin și prevenție

Imunizarea antirujeolică constituie elementul de bază în profilaxia acestei maladii. Centrul pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor din SUA (CDC) recomandă vaccinul ROR, care protejează împotriva a3 boli – rujeola, oreionul şi rubeola.

Vaccinul ROR conţine virusul viu atenuat. Asta înseamnă că după injectare se declanşează o infecţie inofensivă, cu foarte puţine simptome sau deloc, înainte ca virusul să fie eliminat din organism. Sistemul imun al persoanei luptă cu miniinfecţia provocata de aceste virusuri slăbite şi astfel se dezvoltă imunitatea (protecţia organismului faţă de virus).

Tot ce trebuie să știi despre ROR, vaccinul contra rujeolei

Copiii trebuie să primească 2 doze de vaccin ROR – prima, la 12-15 luni, iar a doua, la 4-6 luni.

Adolescenţii şi adulţii trebuie de asemenea să fie la zi cu vaccinarea ROR.

Copiilor li se poate administra de asemenea vaccinul RORV, care protejeaza împotriva a 4 boli – rujeola (pojar), oreion, rubeola si varicela (vărsat de vânt). Acest vaccin poate fi administrat exclusiv copiilor de 12 luni-12 ani.

Vaccinul ROR este administrat mai târziu faţă de celelalte vaccinuri ale copilariei, deoarece anticorpii primiţi de nou-născut de la mamă pot oferi o oarecare imunitate împotriva bolilor, ceea ce face vaccinul mai puţin eficient dacă e administrat sub vârsta de 1 an.

Importanța imunității de turmă

Pentru eliminarea rujeolei este necesară realizarea unui nivel major de imunitate colectivă, prin vaccinarea la cel puţin 95% din populaţie. Astfel se poate întrerupe transmiterea naturală a virusului rujeolic.

Persoanele care primesc două doze de vaccin ROR în copilărie, conform programului naţional de vaccinare, dobândesc protecţie pe viaţă.

Două doze de vaccin ROR sunt eficiente în proportie de 97% împotriva rujeolei şi 88% împotriva oreionului. O doza de vaccin ROR este eficientă 93% împotriva rujeolei, 78% împotriva oreionului şi 97% împotriva rubeolei, potrivit datelor OMS.

Epidemie de rujeoală în România

România a fost afectată, în ultimii ani, de cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa. Cele mai multe cazuri de pe continent la noi au fost raportate. Numărul cazurilor de rujeolă continuă să crească în ţara noastră, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Numărul total al cazurilor raportate până pe 24 aprilie este de 19.581. Dintre acestea, 64 de persoane au decedat. Potrivit ultimelor date, România are 68 de cazuri noi de rujeolă, confirmate în 7 judeţe.

Extinderea rujeolii are loc pe fondul reticenței la vaccinare a tot mai mulţi oameni.

Un proiect de lege privind obligativitatea vaccinării a stat mai bine de doi ani și jumătate în Parlament, deși România a fost afectatăîn ultimii anide cea mai gravă epidemie de rujeolă din Europa.

Legea vaccinării a fost elaborat de Ministerul Sănătății și trimis în Parlament în vara anului 2017. Proiectul de lege a trecut rapid de Senat, dar a rămas blocat la Comisia de Sănătate din Camera Deputaților până la începutul lui martie 2020, când a fost substanţial modificată.

Printre modificări se află eliminareaprevederiicare ar fi obligat părinții să își vaccineze copiii pentru a fi primiți într-o colectivitate. Forma adoptată de comisie prevede însă sancțiuni care pot ajunge la 10.000 de lei, pentru părinții care refuză să își vaccineze copiii, fără o adeverință de la medic care să ateste contraindicații ale vaccinului.

Legea vaccinării, extrem de disputată, încă nu a fost votată în plenul Parlamentului, poate şi din pricina mizelor politice foarte mari.