Turcia, o altă abordare în lupta cu epidemia de coronavirus: Cum încearcă să limiteze răspândirea bolii și, în același timp, să țină economia funcțională

Weekendul trecut, guvernul turc a impus carantina pe o perioadă de 48 de ore pentru 31 de provincii, vizate de restricțiile speciale fiind trei sferturi din populație. Efectul inițial a fost dezastruos. Decizia a fost anunțată de autorități cu doar două ore înainte de intrarea în vigoare. Asta a determinat oamenii să se îmbulzească în magazine să-și facă provizii, prea puțin preocupați de recomandările privind distanțarea socială. Haosul declanșat l-a determinat pe președintele Recep Tayyip Erdogan să se adreseze națiunii, dând asigurări că Turcia e suficient de puternică să-și protejeze și aprovizioneze cetățenii. A cerut atunci insistent oamenilor să rămână acasă și a anunțat carantina și pentru weekendul următor. În lupta cu epidemia de coronavirus, Turcia și-a ales propriul drum, unul complet diferit de al altor state, notează CNN.

Carantină parțială în Turcia și alte restricții”cu jumătate de măsură”

În timpul săptămânii, sunt obligate să stea acasă doar persoanele care au sub 20 de ani sau cele de peste 65. Teoretic, toți ceilalți cetățeni au voie să iasă din locuințe, deși multe mici afaceri sunt închise, restaurantele sunt deschise doar pentru delivery, băncile au program scurt, iar parcurile și alte locuri publice sunt închise. În schimb, pe șantierele de construcții se lucrează, la fel și în multe fabrici și firme.

Unii experți susțin că restricțiile cu jumătate de măsură din Turcia pot funcționa în lupta cu epidemia de COVID-19, condițiile fiind ca oamenii vulnerabili să fie protejați, iar restul populației să respecte strict recomandările privind igiena și distanțarea socială.

„80% dintre persoanele infectate s-au vindecat. Prin urmare, dacă este vorba doar despre oameni sănătoși, care nu au boli preexistente, atunci e de mare ajutor. Singurul beneficiu al izolării totale este că răspândirea bolii este încetinită, iar presiunea pe spitale redusă”, a explicat Dr. Muhammad Munir, virusolog la Universitatea din Lancaster, pentru CNN.

În schimb, Dr. Jeremy Rossman, lector în Virusologie la Universitatea din Kent, este sceptic în privința șanselor de succes ale carantinei parțiale în Turcia: „La stadiul în care se află acum Turcia, majoritatea statelor impun izolarea totală. O carantină parțială poate fi utilă, ține în balanță ideea de a limita răspândirea bolii cu nevoia de a ține economia în funcțiune. Totul depinde de măsura în care populația respectă recomandările și cât de bine sunt aplicate, la locurile de muncă, măsurile de igienă și de distanțare socială. Dar, la rata de infectare de acum din Turcia, există riscul ca asta să nu fie suficient”.

Cum tratează spitalele din Turcia pacienții COVID-19. Ce fac diferit

După numărul de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, Turcia e în primele zece state din lume, iar bilanțul crește zilnic cu peste 4.000 de îmbolnăviri. În schimb, rata mortalității aici e mult mai mică decât în alte țări. Asociația Medicală Turcă atrage atenția, totuși, că în această țară statisticile privind decesele provocate de coronavirus nu includ oamenii morți care aveau clare simptome de COVID-19, dar în cazul cărora testul a ieșit negativ.

Fahrettin Koca, ministrul turc al Sănătății, a susținut că mortalitatea e doar puțin peste 2% deoarece sistemul sanitar are capacitate mare, iar spitalele au protocoale diferite decât în alte state.

De exemplu, în Turcia nu se testează în masă ori după ce oamenii se prezintă la spital. În schimb, strategia se bazează pe anchetele epidemiologice, căutarea tuturor persoanelor care au venit în contact cu cei depistați pozitiv. De asemenea, intubarea pacienților este amânată pe cât posibil. În schimb, medicii turci folosesc mai de timpuriu hidroxiclorochina, medicament folosit pentru tratarea malariei, și favipiravi, un antiviral japonez, a mai explicat Fahrettin Koca.

Dr. Muhammad Munir, virusolog la Universitatea din Lancaster, în schimb, se numără printre experții care s-au pronunțat împotriva folosirii hidroxiclorochinei: „Tratamentele au un impact minor. Când vine vorba de hidroxiclorochină, este posibil ca pacienții să-și revină oricum, dar mai apoi, peste un an, să constate că au iar probleme cu inima și că-și pierd iar vederea. Tocmai de aceea, nu există dovezi drobitoare astfel încât aceste medicamente să fie administrate la scară mare”.

Dr. Nuri Aydin, decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității din Istanbul, a precizat că medicii turci mai fac un lucru diferit față de ceilalți: nu țin pacienții întinși și cu fața în sus, ci cu fața în jos. În plus, Turcia a început să folosească plasma de la pacienții care au învins boala, la cei care încă se mai luptă.

Guvernul susține că secțiile de Terapie Intensivă au o capacitate mare și că spitalele nu duc lipsă de paturi.

Medicii turci și persoanele vulnerabile primesc ajutor constant

Statul turc a desfășurat programe pentru producția și distribuția de echipamente de protecție nu doar pe teritoriul țării, ci chiar și în afară, în mai bine de 30 de state, inclusiv în România.

Școlile vocaționale s-au reprofilat în această perioadă și produc măști, combinezoane, viziere, dezinfectanți și tot felul de produse de curățare.

Purtarea măștilor de protecție este obligatorie în locurile publice, dar ele nu se mai găsesc de vânzare nicăieri. Acest lucru a fost interzis, căci guvernul le distribuie acum gratuit prin intermediul farmaciilor. De asemenea, cei care nu au voie să-și părăsească locuințele, le primesc direct acasă.

Voluntari și polițiști merg din casă în casă pentru a se asigura că persoanele vulnerabile au tot ce le trebuie.

De asemenea, în fiecare district sunt call centere unde persoanele vârstnice pot suna pentru a primi produse alimentare, medicamente și pensia lunară.