Moartea afro-americanuluiGeorge Floyd (46 de ani), survenită pe 25 mai, în fața unui magazin, din cauza intervenției brutale a poliției din Minneapolis, a devenit simbolulprotestelor antirasiale, desfășurate sub sloganul „Black Lives Matter” („viețile negrilor contează”).
Bărbatul ale cărui ultime cuvinte – „Nu pot respira” – au devenit emblematice, a dat naștere unei mișcări internaționale, marcând astfel o reluare a luptei anti-rasism în întreaga lume.
Acesta a fost înmormântatmarți, în cadrul uneiceremonii private,în Houston, lângă mormântul mamei sale.
Aproximativ 1600 de soldați au fost deplasați, săptămâna trecută, în regiunea capitalei federale Washington, după mai multe nopţi de proteste în memoria lui George Floyd.
Jonathan Rath Hoffman, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a declarat că trupele includ membri ai poliţiei militare şi militari cu calificare în domeniul ingineriei, precum şi un batalion de infanterie, scrie Reuters.
Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile orașelor americane, precum Los Angeles, Philadelphia, Atlanta, Seattle și Washington D.C.
În New York City, mii de protestatari scandând și aplaudând au ignorat starea de asediu și au mers în marș de la 8 pm de la Barclays Center din Flatbush, spre Podul Brooklyn. Mulțimea, oprită la intrarea pe șoseaua podului Manhattan, a scandat revoltată la poliție: „Mergeți cu noi! Mergeți cu noi”.
Deși mitingurile în memoria lui Floyd au fost în mare parte pașnice în timpul zilei, după lăsarea nopții, mulțimile au apelat la revolte, vandalism, incendiu și jafuri. Luni seară, cinci polițiști au fost loviți de focuri de armă în două orașe.
Consiliul districtual din Washington D.C., a aprobat, marţi, o serie de reforme în poliţie, ca urmare a protestelor împotriva brutalităţii şi rasismului poliţiei din capitala Statelor Unite şi la nivel national, dar și în contextul în care unii activişti pentru drepturi civile cer desființarea departamentelor de poliţie, transmite Reuters.
Astfel, noile prevederi interzic utilizarea tehnicilor de blocare la nivelul gâtului, cum a fost cea utilizată împotriva lui Floyd, şi obligă comunicarea numelui şi imaginilor provenite de la camerele de corp ale ofiţerilor după „moartea provocată de un ofiţer sau folosirea serioasă a forţei”.
Totodată, reglementările interzic Departamentului de Poliţie Metropolitană să angajeze persoane cu istoric documentat de conduită necorespunzătoare a poliţiei şi să limiteze utilizarea forţei neletale şi achiziţia de arme militare de către departamentul de poliţie, printre alte măsuri.
„Nu există nicio îndoială despre faptul că trebuie să reformăm în mod semnificativ poliţia. Singura întrebare este dacă noi şi conducerea poliţiei suntem pregătiţi să facem faţă acestei provocări”, a declarat Robert White, membru al consiliului districtual.
Mai mult, în 2001, Departamentul de Justiţie al SUA constata că Departamentul de Poliţie Metropolitană din Washington D.C. folosește o practică de forţă excesivă.
Și în statul New York, un pachet de măsuri de reformă în poliţie este pe cale să fie adoptat în legislativ, pe fondul valului de proteste.
Tot luni, s-a adoptat interdicţia asupra ofiţerilor de poliţie de a folosi tehnici de sufocare a suspecţilor, dar şi un proiect de lege care solicită forţelor de ordine să dezvăluie disparităţile rasiale în cadrul poliţiei.
De asemenea, parlamentarii au în vedere şi abrogarea secţiunii 50-a din legea drepturilor civile, ce protejează documentele disciplinare ale ofiţerilor de public.
„Legislaţia care va fi adoptată în zilele următoare va ajuta la oprirea actelor incorecte şi va trimite un mesaj clar că brutalitatea, rasismul şi omorurile nejustificate nu vor fi tolerate”, a declarat liderul majorităţii Senatului din New York, Andrea Stewart-Cousins, într-o declaraţie.