Evoluția politică din Ungaria, în contextul actualei pandemii, trezește tot mai multe îngrijorări în Europa, după ce prim-ministrul Viktor Orban a primit dreptul de a guverna prin decrete pentru o perioadă nedeterminată, eliminând, astfel, orice formă de control parlamentar asupra guvernului de la Budapesta. Legislația privind starea de urgență în Ungaria care oferă guvernului Orban puteri nelimitate, este văzută de factorii decizionali de la Bruxelles drept o amenințare suplimentară la adresa statului de drept, a instituțiilor democratice și a drepturilor fundamentale.
Justificată drept un răspuns urgent la pandemia de coronavirus în curs de desfășurare în Ungaria, legislația în discuție incriminează orice încercare de a opri guvernul maghiar în lupta împotriva focarelor de infecție, inclusiv răspândirea de informații false, care estepedepsită penal. Una dintre cele mai controversate aspecte ale Legislației privind starea de urgență în Ungaria se află cuprinsă în paragraful 337 care prevede închisoarea de până la cinci ani pentru răspândirea „informațiilor false”.
Din acest motiv, mulți jurnaliști din Ungaria, care nu fac parte din cercurile loiale puterii de la Budapesta, priveasc legislația ca un instrument de presiune și de cenzură. Legea creează multe incertitudini și poate îngreuna modul în care sunt raportate știrile. Incriminate și reduse la tăcere pot deveni oricând subiectele și dezbaterile care nu au legătură cu COVID-19.Până la urmă ceea ce este știre falsă sau nu, rămâne la latitudinea autorităților, iar pe baza acestei prevederi jurnaliștii care scriu despre corupția și despre derapajele guvernului Orban pot deveni în orice moment ținte.
Jurnalistul Lukács Csaba, director și ziarist al săptămânalului Magyar Hang, din Budapesta, fondat după închiderea în anul 2018 a celui mai mare cotidian din Ungaria, Magyar Nemzet, a explicat pentru B1.RO că noua legislație reprezintă un adevărat pericol pentru jurnaliștii independenți.
Lukács Csaba, sursa foto: Nemzetközi Kör/Facebook
“Când Paralmentul a votat Legea stării de urgență, a fost votată o lege tip “salată”, cu efecte negative pentru presă. Au schimbat Codul penal și au introdus noi pedepse – acum dacă un ziarist sau orice altă persoană care scrie un “fake-news” sau scrie despre o faptă în așa fel încât se consideră că îngreunează munca autorităților împotriva COVID-19, se poate pedepsi penal cu închisoarea până la 5 ani. Problema este că autoritățile sunt cele care decid ce este fake-news sau nu și ele decid dacă ai scris ceva corect sau nu. Ele sunt cele care spun că articolul tău a îngreunat apărarea împotriva pandemiei”, a precizat Lukács Csaba.
Acesta a explicat care sunt presiunile pe care Legislația le exercită asupra activității săptămânalului Magyar Hang: “E o problemă delicată. Noi suntem un ziar independent. Niciodată nu ni se răspunde la întrebările noastre la conferința de presă ținută de autorități prin așa numitul „Operativ törzs”, din care fac parte comandanți oficiali care luptă împotriva pandemiei. Deci când aflăm ceva, trimitem întrebarea prin email. Nu ni se răspunde. Dacă sriem informații, ni se spune că sunt fake-news și pot să ne pună în închisoare”.
Lukács Csaba a precizat că deși încă nu au fost jurnaliști cercetați penal pentru articolele scrise, există o teamă împărtășită în general de aceștia: “Nu știm cine va fi primul care o să intre în închisoare. Toată presa independentă a devenit mult mai precaută. Unii aplică autocenzura pentru a fi siguri. Din partea autorităților primim amenințări, dar și din partea altor oameni prin e-mail și Facebook, că o să mergem la închisoare”, a explicat Lukács Csaba.
Acesta a precizat că, în acest context, publicația Magyar Hang a devenit o țintă pentru autorități: “Televiziunea de stat dă zilnic știri în care se spune cine a difuzat fake-news – Noi am fost amintiți de multe ori, nu am fost întrebați, avem dovezi că avem dreptate, dar ei fac o campanie împotriva noastră”.
Una dintre cele mai mari probleme pentru presa independentă din Ungaria rămâne finanțarea, în condițiile în care Guvernul controlează pârghiile prin care sunt distribuite fondurile din publicitate.
“Săptămânalul nostru nu pote fi printat în Ungaria – nici în stare de urgență –se tipărește în Bratislava/Slovacia. Vă puteți imagina ce înseamnă acum trecerea frontierei cu un camion în fiecare săptămână, cu 19.000 de ziare. Și noi nu avem venituri de la publicitate fiindcă guvernul e cel mai mare jucător pe piața de pulbicitate în Ungaria, și bineînțeles nu ne dă pulbicitate. Companiile de pe piață nu sunt suficient de curajoase să facă publicitate cu noi – se tem că guvernul le va pedepsi cumva. Deci noi trăim 95% numai pe banii cititorilor/abonaților. Restul de 5% vine din publicitate. O să fiu sincer: putem supraviețui, pentru că cititorilor le place ce facem. Și asta e foarte frustrant pentru Orban. Noi l-am susținut cu toții acum 10 ani, iar acum suntem considerați trădători. Noi zicem că nu noi ne-am schimbat – el s-a transformat în ceva inacceptabil”, a mai precizat Lukács Csaba.
Acesta a vorbit despre câteva dintre derapajele puterii de la Budapesta în contextul actual:
“În opinia mea cererea guvernului pentru starea de urgență era justă pentru că trăim într-o situație foarte grea, deci nu avem probleme cu starea de urgență în sine. Problema este că guvernul folosește această posibilitate pentru a-i pedepsi pe cei despre care cred că sunt dușmanii săi. A luat bani de la guvernele locale fiindcă în toamna anului trecut a pierdut în alegeri orașe semnificative (inclusiv în Budapesta). Deci acum ia bani de la primari, zicând că acele fonduri se folosesc în apărerea împotriva virusului”, a mai spus Lukács Csaba.
Situația din Ungaria a devenit unul dintre principalele puncte pe agenda instituțiilor de la Bruxelles. În acest sens Parlamentul European a adoptat o rezoluție în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare prin care subliniază faptul că starea de urgenţă decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus în Ungaria contravine ”valorilor europene”.
În luna aprilie, noi dispoziţii introduse în legislație îi permit premierului ungar să prelungească pe termen nedeterminat starea de urgenţă în vigoare de la 11 martie, fără a mai cere aprobarea parlamentului. Guvernul de la Budapesta primește o serie de atribuții extraordinare care îngrijorează statele democratice. Poate suspenda de exemplu utilizarea anumitor legi prin decret, se poate eschiva de dispoziţii statutare şi poate introduce alte măsuri extraordinare prin ordonanţe.
În acest context, premierul Ungariei Orban Viktor a prelungit pe data de 9 aprilie, pe termen nelimitat restricțiile impuse pentru stoparea răspândirii Covid-19, în condițiile în care măsurile excepționale urmau să expire la 11 aprilie.
Eurodeputata liberală olandeză Sophie in ‘t Veld care prezidează grupul privind statul de drept din Parlamentul European, a declarat că „Viktor Orbán și-a încheiat proiectul de ucidere a democrației și a statului de drept în Ungaria. În mod clar, acțiunile guvernului ungar sunt incompatibile cu standardele privind aderarea la UE. „
De asemenea, președintele Comisiei europene, Ursula von der Leyen, a publicat o declarație prin care a solicitat ca toate măsurile de urgență să fie „limitate la ceea ce este necesar și proporțional” și să nu dureze la nesfârșit. „Este extrem de important ca măsurile de urgență să nu fie în detrimentul principiilor și valorilor noastre fundamentale, așa cum sunt prevăzute în tratate”, a declarat Von der Leyen într-o declarație generală care nu menționează Ungaria.
Mesajul de la Washington a fost mult mai direct. Eliot L Engel, președintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților din SUA, a declarat că Orban a obținut „o putere flagrantă în fața celei mai grave crize globale de sănătate din istoria recentă. Această legislație marginalizează parlamentul ungar și permite premierului Orban să guverneze prin decret ca un dictator. Un asemenea afront serios al democrației oriunde este scandalos și, în special, în cazul unui aliat al NATO și al unui stat membru UE.”