Conflictul militar dintre Armenia şi Azerbaidjan alimentează tensiunile dintre Rusia și Turcia. Interesele puterilor din regiune /„Suntem într-o situaţie de genul ochi pentru ochi care scapă de sub control”

Escaladarea rapidă și violentă a conflictului militar dintre Armenia şi Azer­baidjan, ce se desfășoară de zeci de ani în sudul Caucazului, riscă să aibă efecte mult mai profunde. Tensiunile dintre Rusia și Turcia, forţe geopolitice dominante în regiune, sunt acum mai mari ca oricând.

Mai exact, Rusia, aliat vechi al Armeniei, intenționează să medieze conflictul, iar Turcia a menționat că va susţine Azerbaidjanul.

În realitate, ambele țări au avut de câștigat de pe urma războiului – Rusia a vândut armament armenilor şi azerilor, iar Turcia a livrat tehnică miltară azerilor. În plus, Turcia are interes la gazele naturale azere, pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia.

Externe - 12 nov, 13:40

Președintele Azerbaidjanului spune că petrolul e un„dar al lui Dumnezeu” și critică „știrile false occidentale” despre poluare

Transportul de petrol şi gaze din regiune, afectat de escaladarea conflictului

Noile confruntări, apărute pe 12 iu­lie în regiunea azeră Tovuz, pot destabiliza transportul de petrol şi gaze din Marea Caspică şi pe cel de mărfuri către piaţa turcă şi cea europeană.

Fiecare parte o acuză pe cealaltă că a provocat ostilităţile, însă totul pare că a pornit de la un nou avanpost construit de forţele armate armene, care ar fi dat Armeniei un avantaj tactic în regiune şi pe care forţele azere au încercat să-l anihileze, este de părere Emil Sanamyan, expert la Institutul USC pentru Studii Armene, scrie Financial Times.

O altă ipoteză susține faptul că Azerbaidjan ar fi pornit atactul pentru a testa angajamentele dintre Rusia şi Armenia, notează Eurasianet.org. Mai mult, aproximativ 30.000 de oameni ar fi protestat la Baku, cerând încetarea negocierilor și atacarea Armeniei. „Opriţi carantina şi porniţi războiul“, au strigat, recent, manifestanții.

Conflictul a destabilizat o regiune vitală pentru transportul de petrol către Europa, printr-un culoar care trece prin Turcia. Imediat, autoritățile de la Ankara au învinovăţit Armenia pen­tru începerea noilor ostilităţi.

„Industria noastră a apă­rării, cu toată experienţa, tehnologia şi ca­pa­cităţile sale, de la drone înar­mate la muniţie, ra­chete şi sisteme de luptă elec­tronice, este întot­deauna la dispoziţia Azerbaidjanului“, a menționat șeful industriei apă­rării din Turcia, Ismail Demir.

Războiul dintre Armenia şi Azerbaidjan mocnește de ani de zile

Ambele state au investit masiv în armament, de-a lungul anilor.

Doar Azerbaidjanul a investit în industria militară 2 miliarde de dolari, numai în 2019. În plus, țara a semnat un acord cu Turcia anul acesta, pentru achiziţionarea de armament turcesc în valoare de 30 de milioane de dolari.

Printre echipamente, se numără drone înarmate, tancuri Altay şi elicoptere T129 ATAK.

De cealaltă parte, Armenia poate achiziţiona echipamente cu împrumuturi luate de la Rusia, însă recent Armenia şi Grecia au semnat un acord pentru întărirea legăturilor militare, posibil și cu sprijin de echipamente.

„Adevărata întrebare este despre cât de departe vor Armenia şi Azerbaidjanul să continue cu această escaladare. Suntem într-o situaţie de genul ochi pentru ochi care scapă de sub control”, apreciază Richard Giragosian, director la Centrul pentru Studii Regionale din Erevan.

Cele două state vecine din Caucazul de Sud au purtat un război crunt între 1988 şi 1994 pentru regiunea Nagorno-Karabah, unde 30.000 de oameni și-au pierdut viața. De atunci, conflictul a rămas deschis, cu episode scurte, ocazionale.