Parlamentul Chinei a adoptat, marți, controversata lege privind securitatea națională în Hong Kong. Beijingul susţine că actul va combate subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţa forţelor străine. În schimb, SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale acuză că legislația lovește în plin autonomia regiunii. De altfel, demersurile regimului comunist de la Beijing de a controla Hong Kong-ul au generat în fosta colonie britanică ample proteste anul trecut. Milioane de oameni au ieșit în stradă pentru democrație. Iar legea adoptată marți este chiar reacția Chinei la aceste manifestații.
Marți, Comitetul permanent al Congresului Naţional al Poporului, organul legislativ chinez, a adoptat cu unanimitate de voturi legea privind securitatea naţională în Hong Kong. Momentul ar putea marca începutul celei mai mari schimbări a modului de viaţă în fosta colonie britanică din ultimii 23 de ani, de când aceasta a revenit sub autoritatea Chinei, precizează Reuters.
Regimul de la Beijing susține că legislația are scopul de a combate subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţa forţelor străine. Textul nu a fost încă publicat, dar, potrivit informațiilor obținute de agenţia oficială chineză de presă Xinhua, acesta va înlocui legislaţia actuală din Hong Kong. Beijingul ar urma să înfiinţeze un birou de securitate naţională în regiune pentru a „supraveghea, ghida şi sprijini” guvernul de acolo.
Judecătorii de rang înalt, aleși acum prin sistemul judiciar independent din Hong Kong, ar putea fi numiți de Carrie Lam, liderul pro-Beijing al orașului.
Activistul Joshua Wong a vorbit despre temeri că noua legislație va zdrobi drepturile și libertățile din hub-ul financiar. Se speculează că legea prevede chiar închisoare pe viață pentru cei găsiți vinovați că o încalcă.
„Marchează sfârșitul Hong Kong-ului așa cum îl știe lumea acum”, a scris Wong, pe Twitter.
Adoptarea legii este așteptată să acutizeze tensiunile dintre China și SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale. Acestea din urmă acuză că legislația nu are alt scop decât să anuleze practic autonomia Hong Kong-ului.
Luni, Mike Pompeo, secretarul de stat american, a anunțat că Statele Unite au decis să stopeze exporturile de echipamente de apărare sensibile către Hong Kong, dat fiind că orașul este tot mai mult controlat de regimul de la Beijing.
„Nu mai putem face diferenţa între exportul către Hong Kong şi către restul Chinei”, a explicat el.
Pompeo a mai spus că americanii nu vor să-și asume riscul ca armamentul trimis către Hong Kong să ajungă, de fapt, pe mâinile armatei de la Beijing, „al cărei obiectiv principal este menţinerea dictaturii Partidului Comunist Chinez prin toate mijloacele necesare”.
La începutul lunii iunie, The Wall Street Journal scria că două portavioane americane vor fi desfășurate în Oceanul Pacific, un punct geostrategic fierbinte, în contextul în care China intensifică activităţile militare în această zonă.
La finele lunii mai, Mike Pompeo a informat oficial Congresul SUA că Administrația Trump nu mai vede Hong Kong drept o regiune autonomă a Chinei, o mișcare ce practic pune capăt statutului special oferit de legislația americană.
Parlamentul chinez a adoptat legea privind securitatea naţională în Hong Kong ca reacție la manifestațiile pro-democraţie care au avut loc în această regiune autonomă.
Protestele din Hong Kong au izbucnit în vara anului trecut, oamenii fiind nemulțumiți de un proiect de lege care urma să faciliteze extrădările din Hong Kong către China. Ei s-au temut că legea va fi folosită pentru ca Beijingul să vâneze oponenții politici ai regimului din regiune.
Proiectul de lege a fost restras, dar manifestațiile au continuat luni la rând, în fiecare weekend.
Milioane de oameni au ieșit pe străzi. Uneori, manifestațiile au degenerat în ciocniri violente între protestatari și forțele de ordine, mai multe persoane fiind rănite.
Manifestații au avut loc chiar și anul acesta, în plină epidemiei de coronavirus.