Autoritățile sanitare analizează tot mai amănunțit folosirea și reacțiile adverse ale vaccinurilor anti-COVID-19 dezvoltate de AstraZeneca și Johnson&Johnson, tot mai mulți specialiști considerând că efectele secundare ale acestora ar putea avea legătură cu metoda pe care se bazează cele două seruri – vectorul viral. Metoda presupune folosirea unui virus ca suport, modificat așa încât să poarte informații genetice în organism pentru ca acesta să poată combate SARS-CoV-2. AstraZeneca folosește un adenovirus de cimpanzeu, iar Johnson & Johnson unul uman. Ambele vaccinuri sunt suspectate de a provoca un tip foarte rar de cheaguri de sânge (tromboze).
Deocamdată nu există dovezi clare, dar în lumea medicală se răspândește tot mai mult ipoteza că problemele de sânge raportate după administrarea vaccinului AstraZeneca sau a celui de la Johnson & Johnson ar putea avea legătură cu tehnica pe care se bazează cele două seruri.
Cele două vaccinuri sunt de tip vector viral, adică folosesc un virus modificat așa încât să poarte informații genetice în organism pentru a lupta împotriva infecției cu coronavirus. Ambele folosesc drept virus purtător adenovirusul. AstraZeneca a optat pentru un adenovirus de cimpanzeu, Johnson & Johnson folosește un adenovirus uman.
Problemele similare raportate după administrarea celor două vaccinuri „ar putea sugera că problema este legată de vectorul adenovirus”, a scris, pe Twitter, David Fisman, epidemiolog la Universitatea din Toronto.
„Totul sugerează că este legat de vectorul adenovirus”, a scris tot pe Twitter, și Mathieu Molimard, specialist francez în farmacologie.
El a mai remarcat faptul că aceste probleme de sânge nu au fost până acum înregistrate la vaccinurile anti-COVID produse de Pfizer / BioNTech și Moderna, care utilizează o altă tehnică, numită ARN Mesager.
Specialiștii au remarcat în cazul unor persoane vaccinate cu serurile AstraZeneca și Johnson & Johnson apariția unor cheaguri de sânge. Numai că nu ar fi vorba despre niște tromboze oarecare, ci de unele foarte neobișnuite.
În primul rând că acestea afectează venele creierului (tromboza sinusurilor venoase cerebrale) și, într-o măsură mai mică, abdomenul, după cum a transmis Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), pe 7 aprilie, despre serul AstraZeneca.
Situația e similară pentru vaccinu anticoronavirus Johnson & Johnson, lucru observat de către autoritățile sanitare americane, care au și suspendat utilizarea acestui vaccin în Statele Unite.
O altă particularitate a trombozelor declanșate de aceste două vaccinuri este că sunt însoțite de o scădere a nivelului de trombocite din sânge, celulele care ajută sângele să se coaguleze. În mod paradoxal, acest lucru poate provoca hemoragii pe lângă cheagurile de sânge. Iar autoritățile sanitare americane avertizează că tratamentul pentru acest tip special de cheag de sânge e diferit de ceea ce e administrat de obicei.
Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a admis, pe 7 aprilie, că aceste probleme foarte rare de sânge ar putea fi cauzate de vaccinul AstraZeneca. Recent, și Agentia americana a produselor alimentare si a medicamentelor (FDA), prin vocea oficialului Peter Marks, a transmis că ambele vaccinuri sunt „cauza probabilă” a acestor tromboze ciudate.