Când și cum se va realiza sfârșitul pandemiei de coronavirus. Răspunsul istoricilor pentru The New York Times

Istoricii preconizează că epidemia de Covid-19s-arputea încheia în mai multe moduri. Dar pentru cine se încheie și cine decide?- Potrivit istoricilor, pandemiile au, de obicei, două tipuri de sfârșit: unul pe plan medical, care are loc în momentul în care incidența bolii și rata deceselor scad, iar celălalt pe plan social, care are loc atunci când teama de epidemie dispare.

”Atunci când oamenii adresează întrebarea «când se încheie?», se referă la sfârşitul pe plan social”, afirmă dr. Jeremy Greene, istoric în domeniul medicinei la Universitatea Johns Hopkins, potrivit New York Times.

Epidemia de teamă dă putere noului coronavirus

Cu alte cuvinte, finalul pandemiei de coronavirus se poate produce atunci când oamenii vor scăpa de epidemia de teamă. Este nevoie ca oamenii să adopte un comportament adecvat, respectând măsurile de igienă recomandate de către autorități și de către medici.

Prin urmare, istoricii consultați de sursa citată avertizează că este necesar să învățăm să trăim cu noul coronavirus de tip SARS-CoV-2, la fel cum am învățat să trăim și cu celelalte virusuri.

Allan Brandt, istoric la Universitatea Harvard, a explicat că ceva similar se întâmplă cu boala Covid-19.

”După cum am observat în dezbaterea despre deschiderea economiei, multe întrebări referitoare la aşa-numitul sfârşit epidemic nu sunt determinate de datele medicale şi de sănătate publică, ci de procesele socio-politice”, a subliniat istoricul.

Sfârşiturile pandemiilor ”sunt foarte, foarte urâte. Dacă privim în urmă, avem puţine date. Pentru cine se termină epidemia şi cine ajunge să spună acest lucru?”, subliniază Dora Vargha, istoric la Universitatea Exeter.

O epidemie de teamă se poate produce chiar şi fără epidemia unei boli. Dr. Susan Murray, de la Colegiul Regal al Medicilor Chirurgi din Dublin, a observat acest lucru în anul 2014, când era colaboratoare la un spital din mediul rural în Irlanda.

Cu câteva luni înainte, peste 11.000 de persoane din vestul Africii muriseră de Ebola, o boală virală terifiantă, extrem de contagioasă şi adesea fatală. Epidemia părea să se diminueze, iar în Irlanda nu se înregistrase niciun caz, dar teama publică era palpabilă.

”Pe străzi şi în spitale, oamenii erau preocupaţi. Dacă aveai pielea culoarea anormală, era suficient ca cineva să se uite la tine într-un autobuz ori tren. Dacă tuşeşti o dată, vei vedea că se îndepărtează de tine”, a mărturisit doctorul Susan Murray.

‘Pe calea fricii’ -Asistentele s-au ascuns, iar medicii au ameninţat că vor pleca din spital

Angajaţii spitalului din Dublin au fost avertizaţi să se pregătească de ce era mai rău. Erau înspăimântaţi, se temeau că nu aveau echipamente de protecţie. În momentul în careun tânăr a venit la secţia de urgenţe dintr-un stat în care erau pacienţi bolnavi de Ebola, nu voia nimeni să meargă la el.

Asistentele s-au ascuns, iar medicii au ameninţat că vor pleca din spital. Doar dr. Murray a îndrăznit să îl trateze, dar cancerul de care suferea era atât de avansat încât n-a putut să îi ofere decât îngrijiri paliative. Câteva zile, analizele aveau să confirme faptulcă pacientul nu avea Ebola. Amurit după o oră. După trei zile, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a decretat finalul epidemiei de Ebola.

”Dacă nu suntem pregătiţi să contracarăm teama şi ignoranţa la fel de activ şi de activ şi de raţional cum combatem alt virus, este posibil ca temerea să le producă răni teribile oamenilor vulnerabili, chiar şi în zone în care nu vor fi deloc cazuri de infectare în cursul unei epidemii. Iar o epidemie de teamă poate avea consecinţe mult mai grave dacă apar complicaţii privind rasa, privilegiile ori limba”, a relatat doctorulMurray.

Ciumaa lovit de mai multeori în ultimii 2.000 de ani, omorând milioane de oameni şi modificând cursul istoriei. Boala este provocată de o bacterie, Yersinia pestis, care trăieşte în puricii de pe şobolani. Ciuma bubonică, devenită cunoscută sub denumirea de ”Moartea neagră”, se transmite şi de la om la om prin stropi ai respiraţiei, astfel că nu poate fi eradicată prin simpla ucidere a şobolanilor.

Fiecare epidemie a amplificat teama produsă în următorul val. Istoricii au observattrei valuri mari de ciumă, afirmă Mary Fissel, istoric la Universitatea Johns Hopkins: Pesta din perioada lui Iustinian, în secolul VI, epidemia medievală, în secolul XIV şi pandemia de la sfârşitul secolulului XIX – începutul secolului XX. Una dintre cele mai grave epidemii avut loc în China în anul 1855, răspândindu-se în întreaga lume, provocând moartea a peste 12 milioane de oameni doar în India.

Autorităţile medicale din Bombay au incendiat cartiere întregi cu scopul de a opri ciuma.

”Nu ştie nimeni dacă acest lucru a făcut vreo diferenţă”, a precizat istoricul Frank Snowden, de la Universitatea Yale.

Nu se ştie cum s-a oprit epidemia. Unii specialişti cred că răcirea vremii a omorât puricii care transmiteau boala, dar acest lucru nu ar fi oprit transmiterea prin respiraţie, subliniază doctorulSnowden. Sau poate că a fost vreo modificare la şobolani.

O altă ipoteză este că bacteria a evoluat şi nu mai este la fel de mortală. Sau poate acţiunile oamenilor, precum arderea satelor, au contribuit la oprirea epidemiei.

De fapt, ciuma nu a dispărut. În Statele Unite, există infecţiila câinii din sud-vest şi se pot transmite la oameni. DoctorulSnowdenafirmă că unul dintre prietenii săis-a infectat într-un hotel din statul New Mexico. Persoana care a stat înaintea lui în cameră avea un câine, care ar fi avut purici şi aastfel ar fitransmis microbul. Astfel de cazuri sunt rare şi acum se pot trata cu succes cu antibiotice, dar orice raportare despre ciumă generează temere.

O altă boală care a generat epidemii este variola. În prezent, există un vaccin eficient care oferă imunitate toată viaţa. Variola a afectat lumea circa 3.000 de ani şi a fost groaznică, având o rată de mortalitate de circa 30%. La rândul său, pandemia de gripă din 1918 a omorât între 50 şi 100 de milioane de oameni.

Cum se va încheia pandemia de coronavirus?

”Una dintre posibilităţi este, potrivit istoricilor, ca epidemia de coronavirus să se încheie la nivel social înainte de a se încheia din punct de vedere medical. Oamenii s-ar putea să se sature de restricţii, astfel încât să declare sfârşitul pandemiei, chiar dacă virusul va continua să mocnească în comunităţi înainte de găsirea unui vaccin ori a unui tratament eficient”, notează editorialistul The New York Times.

”Cred că există acest tip de problemă psihologică privind epuizarea şi frustrarea. Am putea fi într-un moment în care oamenii să spună: «Destul, merit să pot reveni la viaţa mea normală”, dezvăluie istoricul Naomi Rogers, de la Universitatea Yale.

Acest lucru se întâmplă deja. În unele state americane, guvernatorii au suspendat restricţiile în ciudaavertismentelor venite din partea autorităţilor de sănătate publică.

În contextul în care se amplifică situaţia catastrofală pe plan economic generată de restricţiile antiepidemice, din ce în ce mai mulţi oameni vor tinde să spună ”destul”.

”Există un fel de conflict acum”, subliniază doctorulRogers. Oficialii din domeniul sănătăţii publice au în vedere un final medical, dar unii membri ai publicului văd un sfârşit la nivel social. ”Cine va proclama finalul epidemic? Dacă contracarezi noţiunea de final epidemic, ce contracarezi? Ce susţii când spui «Nu, nu s-a încheiat»?”, subliniază doctorul Rogers.

Problema este că nu va fi o victorie bruscă. Efortul de a defini sfârşitul unei epidemii ”va fi un proces lung şi dificil”, avertizează, doctorulAllan Brandt, de la Universitatea Harvard.