Azerbaidjan, condiție pentru încetarea luptelor: Ilham Aliyev cere Armeniei să prezinte un calendar de retragere din Nagorno-Karabah

Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a solicitat Armeniei, duminică, să stabilească un calendar pentru retragerea din enclava Nagorno-Karabah și din teritoriile azere înconjurătore, și a precizat că Baku nu va pune capăt acțiunilor militare până nu se va întâmpla acest lucru, transmite Reuters.

Azerbaidjanul anunță că va pune capăt luptelor atunci când Armenia va prezenta un calendar de retragere din enclava disputată Nagorno-Karabah

Într-un discurs către națiune, Aliyev a declarat că forțele azere continuă să avanseze în ofensiva pentru recuperarea teritoriilor pierdute în favoarea etnicilor armeni în anii 1990.

„Azerbaidjanare o condiție, iar aceea este eliberarea teritoriilor sale. Nagorno-Karabah este teritoriul Azerbaidjanului. Trebuie să ne întoarcem și ne vom întoarce”, a spus el.

Externe - 12 nov, 13:40

Președintele Azerbaidjanului spune că petrolul e un„dar al lui Dumnezeu” și critică „știrile false occidentale” despre poluare

„Condiția mea este următoarea: lăsați-i să își retragă trupele și confruntărea se va opri, dar asta nu ar trebui să se facă numai prin vorbe, ci și prin fapte”, a adăugat șeful statului azer.

Comunitatea internațională, susține președintele azer, a eșuat timp de trei decenii în a pune în aplicare rezoluțiile ONU sau în a pune presiune pe Armenia pentru retragerea din teritoriile azere.

Conținutul și tonul mesajului lui Aliyev a fost un semnal clar că Azerbaidjanul nu plănuiește să dea un răspuns pozitiv apelurilor internaționale la încetarea imediată a focului – cum ceruseră Rusia, Statele Unite și Uniunea Europeană.

Într-o poziție exprimată imediat după discursul lui Aliyev, Artsrun Hovhannisyan, oficial în Ministerul armean al Apărării, a spus: „Nu cred că există vreun risc pentru Erevan, dar în orice caz suntem în război”.

Ciocnirile sunt la un nivel fără precedent după cel înregistrat în anii `90, când circa 30.000 de persoane au fost omorâte, și se extind peste limitele enclavei Nagorno-Karabah. Conflictul a stârnit îngrijorări cu privire la stabilitatea Caucazului de Sud, regiune-coridor pentru gazoductele care transportă petrol azer către piețele internaționale, și amenință să atragă în scenă și alte puteri regionale – Azerbaidjanul este sprijinit de Turcia, iar Armenia are un pact pentru apărare cu Rusia, care vinde, totuși, armament către amândouă.

Sute de persoane au fost ucise în luptele purtate între Azerbaidjan și forțele armene în ultima săptămână, printre care peste 40 de civili.

Tot duminică, dar cu ceva timp înainte, Azerbaidjanul a acuzat forțele armene că au tras cu rachete spre al doilea oraș azer ca mărime, Gandja, omorând un civil și rănind alți 32, precum și că au lansat un proiectil spre orașul industrial azer Mingachevir. Azerbaidjanul a amenințat că se va răzbuna și va ataca ținte militare în interiorul Armeniei.

Atât Ministerul armean al Apărării, cât și instituția similară din enclavă neagă vehement acuzațiile azere cu privire la presupusul atac asupra Mingachevir.

De altfel, Armenia neagă că ar fi tras vreun foc „de orice fel” spre Azerbaidjan. Până acum, principalele lupte s-au purtat între Azerbaidjan și forțele de etnie armeană din Nagorno-Karabah, dar un război direct asumat între Erevan și Baku pare tot mai posibil.