Armenia, gata să colaboreze pentru un armistițiu în Nagorno-Karabah. Bilanțul deceselor continuă să crească în enclava disputată, în a șasea zi de lupte

Armenia a anunțat, vineri, că ar putea colabora cu Rusia, Statele Unite și Franța pentru reînnoirea armistițiului în Nagorno-Karabah, în contextul în care bilanțul victimelor continuă să crească în a șasea zi de lupte pentru enclava disputată din Caucazul de Sud, transmite Reuters.

Armenia anunță că e gata să lucreze cu Grupul OSCE Minsk la un armistițiu. Cum au răspuns Azerbaidjan și Turcia

Azerbaidjanul, care se luptă forțele de etnie armeană din Nagorno-Karabah, nu a răspuns apelului de încetare a focului făcut joi de către cele trei națiuni – care dețin președinția Grupului OSCE Minsk, ce mediază criza.

Ilham Aliyev, președintele Azerbaidjanului, a exclus încă de marți posibilitatea de a negocia cu Armenia în ceea ce privește Nagorno-Karabah, în timp ce Turcia, aliatul părții azere, susține că acele trei mari puteri nu ar trebui să aibă vreun rol în procesul de pace.

Externe - 12 nov, 13:40

Președintele Azerbaidjanului spune că petrolul e un„dar al lui Dumnezeu” și critică „știrile false occidentale” despre poluare

Noi ciocniri au fost raportate peste noapte, dar și în cursul zilei de vineri. Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah susține că au fost înregistrate încă 54 de militari au murit, ducând bilanțul deceselor înregistrate în rândul forțelor sale la 158.

Cel puțin 11 civili și alți peste 60 au fost răniți în enclava montană, care este parte din Azerbaidjan, dar este controlată de majoritatea armeană care locuiește acolo.

Procuratura azeră a anunțat că, până la acest moment, 20 de civili au murit și alți 55 au fost răniți în bombardamentele armene. Azerbaidjanul nu a raportat nicio victimă în ceea ce privește forțele sale militare.

Ciocnirile au izbucnit duminică, între Azerbaidjan și forțele de etnie armeană din Nagorno-Karabah. La nivel internațional, enclava nu este recunoscută ca fiind independentă și a fost subiect de conflict încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, din 1991.

Cu toate acestea, luptele din prezent sunt fără precedent ca anvergură după cele de la războiul din anii `90, când își pierdeau viața în jur de 30.000 de oameni, și au alimentat temerile cu privire la stabilitatea Caucazului de Sud, o regiune cu rol de coridor pentru conductele ce cară petrol azer către piețele internaționale.

Cancelarul Angela Merkel și liderii UE au discutat despre criza din Nagorno-Karabah în cadrul summitului de la Bruxelles și sunt de părere că este nevoie de un armistițiu cât mai rapid.

Ministerul armean de Externe a precizat că Erevanul dorește o „soluționare a conflictului prin mijloace pașnice”.

„Vom continua să respingem fără echivoc” agresiunea Azerbaidjanului, dar, totodată, suntem gata să ne angajăm alături de co-președinții Grupului OSCE Minsk într-un armistițiu bazat pe acordurile din 1994-1995, spun reprezentanții Externelor armene.

În schimb, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat, joi, că un armistițiu de durată ar putea fi atins doar dacă „ocupanții armeni” se retrag din Nagorno-Karabah. La rândul său, președintele azer Aliyev a declarat că revendicările Armeniei cu privire la Nagorno-Karabah sunt inacceptabile.

Premierul armean Nikol Pashinyan a vorbit la telefon cu Robert O`Brien, consilierul american pe probleme de securitate națională, căruia i-a explicat că ajungerea la un acord de încetare a focului este imposibilă dacă „mercenarii și teroriștii” nu sunt îndepărtați din Nagorno-Karabah.

Franța a acuzat Turcia că trimite mercenari sirieni în micuța enclavă, iar Rusia și-a exprimat îngrijorarea referitoare la o presupusă desfășurare de luptători din Siria și Libia – Turcia și Azerbaidjan au negat vehement acuzațiile.