„LUKAŞESCU”, între un transfer pașnic de putere și înlăturare prin forță: Aleksandr Lukașenko și protestele din Belarus, asemănați cu Nicolae Ceaușescu și sfârșitul comunismului în România

„Ultima dictatură adevărată rămasă în inima Europei”, cum cataloga Belarusul fostul președinte american George W. Bush în 2005, este traversată de o serie de manifestații anti-regim fără precedent, care ar putea culmina cu prăbușirea lui Aleksandr Lukașenko, singurul președinte din istoria post-sovietică a statului est-european. Tot mai multe imagini surprinse la Minsk, dar și atmosfera din țară în ansamblul său i-au determinat pe mulți să compare situația din Belarus cu cea din România anului decembrie 1989, când Nicolae Ceaușescu era înlăturat de la putere prin ceea ce a rămas cunoscut drept Revoluția Română. Într-un context cum nu se poate mai complicat, mulțiridică următoarea întrebare rezonabilă: Va supraviețui politic„Lukașescu”, va reuși să își negocieze un transfer pașnic de putere sau va fi înlăturat precum dictatorul român?

Aleksandr Lukașenko și protestele din Belarus, asemănați cu Nicolae Ceaușescu și sfârșitul comunismului în România

Pe fondul protestelor anticomuniste de la Timișoara, Nicolae Ceaușescu convoca un miting de susținere la București, în speranța că astfel va reuși să își confirme sprijinul popular și să îi defăimeze pe cei care contestau orânduirea comunistă. N-a fost așa, pentru că mitingul orchestrat de dictator s-a transformat rapid într-o nouă manifestație anti-regim, iar românii ieșiți în stradă i-au cerut demisia și să redea libertatea poporului.

La fel s-a întâmplat și în Belarus, unde, după mai multe zile consecutive de demonstrații împotriva sa, Aleksandr Lukașenko a convocat un mare miting de susținere, unde ar fi fost aduși muncitori sub diverse forme de presiune. Cum socoteala de-acasă adesea nu se potrivește cu cea din târg, la o fabrică din Minsk – unde angajații fuseseră instruiți să își arate sprijinul față de președinte – liderul autoritar al țării a fost întâmpinat cu huiduieli și i s-a cerut demisia la scenă deschisă.

Externe - 14 nov, 22:49

Lukașenko spune că trebuie să fii bărbat pentru a fi președinte: „Ferească Dumnezeu să fie aleasă o femeie”

„Câțiva dintre voi ați putea avea impresia că guvernul nu mai există, că a picat. Guvernul nu se va prăbuși niciodată, mă cunoașteți foarte bine. Nu vor avea loc alte alegeri până nu mă omorâți”, le-a spus Lukașenko muncitorilor care l-au huiduit și i-au cerut să facă un pas în spate.

Asemănările dintre regimul Lukașenko și cel condus cu mână de fier de Nicolae Ceaușescu în România au continuat să fie scoase în lumină. De această dată, ele au fost reliefate de survolul cu elicopterul pe care l-a făcut președintele în exercițiu al Belarusului deasupra capitalei Minsk. În urmă cu 30 de ani, în 22 decembrie 1989, când în România se iveau zorii postdecembrismului, dictatorul Ceaușescu fugea pe calea aerului, tot cu elicopterul, pentru a se ascunde de furia mulțimii și a-și prezerva puterea. Ce-a urmat a fost istorie.

Lukașenko, poreclit „Lukașescu”

Chiar și publicația The Moscow Times compară situația din Belarus cu cea din România lui decembrie `89: „Dar Belarusul se confruntă cu un lider extraordinar de crud, cu un aparat foarte represiv. La acest capitol seamănă cu o țară care încă nu a fost menționată – România lui Nicolae Ceaușescu. Chiar și după standardele blocului sovietic, conducerea lui Ceaușescu a fost sumbră și lungă – 24 de ani, cu doar doi mai mică decât cea a lui Lukașenko. A fost cel mai dur și personalizat regim. A câștigat autonomie efectivă față de Pactul de la Varșovia, iar forțele militare și de securitate nu erau subordonate Moscovei în ultimă instanță”.

„Lukașescu”, între un transfer pașnic de putere și înlăturare prin forță

Multe voci de pe scena globală consideră că regimul Lukașenko este foarte aprope de apus și încearcă să interpreteze posibile scenarii pentru sfârșitul unei conduceri de peste un sfert de secol. Una dintre variantele pentru înlăturarea lui Aleksandr Lukașenkose referă la un transfer pașnic de putere. Zilele trecute, chiar el afirma: „Vom supune modificările unui referendum și vă voi preda puterile mele constituționale. Dar nu sub presiune sau din cauza străzii”.

Cu toate acestea, având în vedere presiunea cu care se confruntă, atât pe plan extern, cât și intern, nici scenariul înlăturării prin forță de la putere nu poate fi complet exclus din calcul. Aleksandr Lukașenko spunea, pe fondul protestelor masive: „Nu vor avea loc alte alegeri până nu mă omorâți”.

Alături de cele două versiuni există, bineînțeles, și scenariul în care Aleksandr Lukașenko supraviețuiește politic momentului de cumpănă și rămâne la putere.