Mike Pompeo, Secretarul de Stat al SUA, a informat formal Congresul, miercuri, că administrația Trump nu mai vede Hong Kong drept o regiune autonomă a Chinei, o mișcare care, de facto, pune capăt statutului special oferit de legislația americană, ce a ajutat orașul să prospere ca o destinație potrivită atât pentru investiții, cât și pentru turism, potrivit Politico.
„Decizia dezastruoasă a Beijingului este doar cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni, care în mod fundamental subminează autonomia și libertățile promise de China poporului din Hong Kong”, în declarația comună care a marcat revenirea fostei colonii britanice sub domnie chineză, în 1997, spune Mike Pompeo, într-un comunicat de presă.
Politica pentru Hong Kong, care era exprimată de legislația adoptată de către Congresul SUA anul trecut în replică la mișcările Chinei, obligă Departamentul de Stat să analizeze dacă orașul continuă să se auto-guverneze suficient de mult cât să fie considerat autonom.
„Nicio persoană rezonabilă nu poate susține astăzi că Hong Kong păstrează un nivel înalt de autonomie față de China, având în vedere realitatea din teren”, a mai adăugat șeful diplomației americane.
Cu toate acestea, Mike Pompeo a subliniat că Statele Unite rămân alături de poporul din Hong Kong, explicând că nu i-a făcut „deloc plăcere” să ia această decizie, care ar putea pune la îndoială statutul îndelungat de hub internațional pentru comerț și investiții, pe care îl avea orașul.
„Deși Statele Unite sperau cândva că liberul și prosperul Hong Kong va fi un model pentru autoritara China, este acum clar că Republica China modelează Hong Kong după modelul său”, spune Mike Pompeo.
Poziția tranșantă luată de SUA vine pe fondul proiectelor de legislație pentru securitate națională propuse de Beijing pentru Hong Kong, care au reaprins mișcările sociale pro-democrație ce marcau orașul anul trecut, cu ocazia tentativei eșuate de a implementa un sistem de extrădare către China continentală.
Activiștii din Hong Kong reclamă că proiectele reprezintă o nouă încercare a Beijingului de a prelua controlul asupra orașului, deși, în 1997, când fosta colonie britanică revenea sub domnia Chinei, o făcea sub paradigma „o țară, două sisteme”. Astfel, oamenii au ieșit în stradă să își manifeste nemulțumirea, duminică, în cel mai amplu protest din ultimele luni, iar manifestațiile au continuat și în zilele următoare – la dimensiuni diferite, totuși.
De-a lungul zilelor de proteste, forțele de ordine au folosit gazele lacrimogene și alte mijloace din dotare pentru a face față mulțimii furioase, ba chiar au făcut scut în jurul Consiliului Legislativ, pe când legiuitorii din Hong Kong dezbăteau unul dintre proiectele în cauză, ce se referea la incriminarea nerespectării imnului de stat chinez.
Mai mult decât atât, potrivit activiștilor pro-democrație, proiectele ar conduce la situația în care agențiile de informații chineze și-ar putea crea formal baze în Hong Kong.
Una peste altă, China nu s-a lăsat impresionată de presiunea externă și, joi, parlamentul de la Beijing a votat într-o proporție covârșitoare decizia de a promova în continuare proiectele de lege pentru securitate națională.