Acordul pe bugetul UE „trebuie îmbunătățit pentru a fi acceptat de Parlamentul European”. Ce condiții pun eurodeputații (DOCUMENT)

Acordul pe bugetul UE 2021-2027 „trebuie îmbunătățit pentru a fi acceptat de Parlamentul European”, arată un comunicat al instituției, în care eurodeputații atrag atenția că înțelegerea reprezintă „un pas înainte pe termen scurt, dar reducerile la bugetul pe termen lung sunt inacceptabile”. Rezoluția care va servi drept mandat pentru viitoarele negocieri cu cele 27 de state membre ale UE a fost adoptată, joi, cu 465 de voturi „pentru”, 150 „împotrivă” și 67 de „abțineri”.

Mai mult decât atât, Parlamentul European consideră că „este necesară supravegherea democratică a instrumentului pentru redresare”, dar este nevoie și de „un angajament obligatoriu pentru identificarea de noi surse de venituri UE”. În plus, „se solicită un mecanism clar care să condiţioneze finanţarea UE de respectarea statului de drept”.

B1.RO a explicat, într-un material mai amplu, cum s-au împărțit cele 1,07 trilioane de euro din următorul buget multianual al UE, care sunt țările ce au câștigat în urma negocierilor și cine a pierdut, dar și cât primește în plus România.

Externe - 20 nov, 21:18

Roxana Mînzatu a devenit vicepreşedinte al Comisiei Europene și comisar european. PE a pus capăt blocajului

Acordul pe bugetul UE „trebuie îmbunătățit pentru a fi acceptat de Parlamentul European”. Comunicatul PE

Fondul de redresare este un ,,moment istoric”, dar priorități pe termen lung ale UE, precum Pactul Ecologic sau Agenda Digitală sunt puse în pericol, consideră deputaţii.

În cadrul unei rezoluții referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020, adoptată cu 465 de voturi pentru, 150 contra şi 67 de abţineri, deputaţii aduc un omagiu victimele coronavirusului și tuturor categoriilor profesionale care au luptat împotriva pandemiei, subliniind că cetăţenii UE au o obligație colectivă la solidaritate.

Un pas înainte pentru redresare economică, dar inadecvat pe termen lung

În cadrul textului, care constituie un mandat pentru negocierile viitoare privind finanțarea şi redresarea UE, Parlamentul salută acceptarea de către liderii UE a fondului de redresare, așa cum fusese propus de către Parlament în luna mai, numind acest moment drept unul ,,istoric pentru UE”. Totuşi, deputaţii regretă ,,reducerile masive aplicate componentelor de subvenții” şi solicită deplina implicare democratică a Parlamentului în instrumentul de redresare, care ,,nu acordă un rol formal pentru deputaţii aleşi în Parlamentul European”.

În ceea ce priveşte bugetul UE pe termen lung, deputaţii nu sunt de acord cu reducerile bugetelor programelor orientate spre viitor şi consideră că aceste reduceri ,,vor submina bazele unei redresări durabile și puternice”. Programe emblematice ale UE referitoare la climă, la tranziția digitală, la sănătate, tineret, cultură, cercetare, sau gestionarea frontierelor ,,sunt supuse riscului unei reduceri imediate a finanțării în perioada 2020-2021”, iar, începând cu anul 2024, „bugetul UE în ansamblu va fi sub nivelurile din 2020, punând în pericol angajamentele și prioritățile UE”.

Parlamentul nu poate să accepte un acord nesatisfăcător

Aşadar, Parlamentul nu acceptă acordul politic asupra bugetului pe perioada 2021-2027, la care a ajuns Consiliul European şi „nu va aproba automat un fapt împlinit”. Deputaţii sunt „pregătiţi să refuze aprobarea” bugetului UE pe termen lung, Cadrul Financiar Multianual (CFM), până în momentul în care se va ajunge la un acord satisfăcător în cursul viitoarelor negocieri dintre Parlament și Consiliu, preferabil până la sfârșitul lunii octombrie, cel târziu, pentru ca programele din 2021 să poată începe fără dificultăți.

Totuşi, în cazul în care noul CFM nu va fi adoptat la timp, deputaţi reamintesc căArticolul 312(4) din Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europeneprevede prelungirea temporară a plafonului din ultimul an (2020) al actualului cadru financiar şi că acest fapt este pe deplin compatibil cu planul de redresare și cu adoptarea noilor programe ale CFM.

Statul de drept

Parlamentul „regretă profund” subminarea semnificativă de către Consiliul European a eforturilor Comisiei și ale Parlamentului de a sprijini statul de drept, drepturile fundamentale și democrația în cadrul CFM și al planului de redresare, reamintind că Regulamentul privind Statul de drept va fi co-decis de către Parlament.

Noi surse de venituri şi rambursarea datoriilor UE

Se reiterează faptul că Parlamentul nu va aproba CFM fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii ale UE, inclusiv introducerea unei categorii de noi resurse proprii până la sfârșitul CFM 2021-2027, care sunt necesare pentru a acoperi cel puţin costurile legate de planul de redresare.

Deputaţii consideră că șefii de stat și de guvern din UE nu au reușit să abordeze problema planului de rambursare aferent instrumentului de redresare şi reamintesc că, fără reduceri și mai mari ale bugetelor programelor importante, sau creșterea contribuțiilor Statelor membre la bugetul UE, noile resurse proprii constituie singura opţiune acceptabilă pentru Parlament.

Revizuirea obligatorie la jumătatea perioadei

Parlamentul solicită ca, cel târziu până la sfârșitul anului 2024, să intre în vigoare o revizuire la jumătatea perioadei a CFM, obligatorie din punct de vedere juridic şi subliniază că această revizuire trebuie să vizeze plafoanele pentru perioada 2025-2027, introducerea unor resurse proprii suplimentare și punerea în aplicare a obiectivelor privind clima și biodiversitatea.

România ar putea avea la dispoziție aproape 80 de miliarde de euro

Liderii celor 27 de state naționale din UE au venit la Bruxelles, în acest weekend, pentru o serie de negocieri cu privire la bugetul multianual și fondul european de redresare economică. La capătul discuțiilor, care s-au prelungi până luni noapte, președintele Klaus Iohannis avea să anunțe că România va beneficia de o alocare de aproape 80 de miliarde de euro.

„Această sumă de 80 de miliarde practic se compune din două mari pachete bugetare. Primul pachet, cel mai mare, este pachetul care se referă la bugetul multianual al UE, din 2021 până în 2027. Sunt fondurile europene și proiectele europene pe care le-am avut și până acum. Pentru a putea atrage acești bani, este nevoie de un concept, un plan național. La acest plan lucrăm de când este în funcțiune Guvernul Orban. Planul este ca și finalizat, se fac ultimele finisaje și planul va fi urmărit în continuare să ajungă la Comisie, ca să fim pregătiți din timp de data aceasta să atragem banii europeni”, a explicat președintele Klaus Iohannis, miercuri, la o zi distanță de anunțul făcut la Bruxelles.

Șeful statului a mai precizat că „al doilea pachet bugetar din această sumă de 80 de miliarde se compune din pachetul care este destinat relansării și revigorării economice. Este un pachet foarte mare, de 34 de miliarde de euro pentru România. Acești bani sunt în principal destinați ameliorării crizei, măsurilor de ieșire din criza economică, măsurilor de întărire a economiei, ca să își revină foarte repede după acest șoc provocat de pandemie. Acești bani trebuie consumați mai repede. Practic, pentru a folosi acești bani, avem la dispoziție doar șase ani. O parte din acești bani este posibil să fie deja disponibilă în acest an, în 2020, și aici este nevoie să ne mișcăm rapid, fiindcă până în octombrie trebuie să prezentăm Comisiei Europene planul național aferent acestui fond de repornire, de relansare, de întărire a economiei. Am început și pe acest plan să lucrăm de acum câteva luni deja, continuăm și ce am făcut practic astăzi într-o discuție foarte aplicată cu Guvernul a fost să corelăm planurile în așa fel încât să folosim banii europeni în cel mai eficace mod posibil, adică să folosim banii în așa fel încât să aibă un impact major asupra economiei României, asupra sistemelor publice și în final asupra bugetului fiecărui român în parte”.