Studenţii celor mai mari 5 universităţi din România fac front comun în scandalul legat de tăierea locurilor de la admitere. Ce îi solicită ei ministrului Popa

Studenții celor mai mari cinci universități intervin în scandalul tăierii locurilor de la admitere.
Ei au trimis o scrisoare comună ministrului Educaţiei, Valentin Popa, în care îi solicită acestuia să revizuiască alocarea locurilor bugetate.

Studenţii de la Universitatea din București, Academia de Studii Economice (ASE)din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara, care formează „Consorțiul Universitaria”, mai cer Ministerului să publice toate datele care au fundamentat distribuirea locurilor la licență, master și doctorat pe fiecare universitate în parte.
Reacţia studenţilor vine după ce universitățile care au criticat măsurile guvernelor PSD în domeniul educației vor primi, din septembrie, mai puţine locuri bugetate (Detalii AICI şi AICI).

Redăm mai jos, integral, scrisoarea comună a reprezentanților studenților din „Consorțiul Universitaria”:

„Stimate domnule ministru,
În calitate de reprezentanți ai studenților din cadrul celor 5 universități de stat care formează „Consorțiul Universitaria” (Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara), ne arătăm surprinși în mod negativ de modalitatea prin care Ministerul Educației Naționale înțelege să organizeze și să desfășoare întregul proces de repartizare a locurilor bugetate la licență și masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019 și considerăm că este momentul să avem, din acest punct de vedere, o primă poziție publică comună a studenților din cele 5 universități.
Repartizarea locurilor bugetate ar trebui să fie dictată de un proces transparent și care să ofere încredere întregii societăți, proces bazat pe o metodologie predictibilă, coerentă și stabilită din timp. În schimb, modul în Ministerul educației a acționat nu poate decât să afecteze, din nefericire, încrederea deja zdruncinată în mediul universitar românesc.
Pentru început, considerăm esențială publicarea tuturor datelor în ceea ce privește fundamentarea proiectului preliminar de alocare a locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019, astfel încât să se poată demonstra tuturor celor interesați că repartizarea este aşa cum susține ministerul, anume că aceleaşi unități de măsură au fost folosite pentru toate universitățile, în mod echitabil.
Modalitatea stabilirii şi fundamentarea alocării locurilor pentru domeniile de studiu prioritare, raportat la Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020, lipsa unei construcții așezate în ceea ce privește elaborarea Metodologiei de fundamentare a alocării locurilor bugetate şi inconcludenta modificare a indicatorilor față de propunerea inițială a Consiliului Național pentru Statistică și Prognoză în Învățământul Superior au făcut ca, în momentul de față, să se ajungă la situația suprinzătoare ca celor mai performante universități din România, cele care apar constant în topurile internaționale, să le fie tăiate un număr semnificativ de locuri bugetate.
În acest sens, susținem stimularea universităților care școlarizează absolvenți din mediul rural, cât și prioritizarea domeniilor de interes, cu toate că acest demers nu echivalează cu ignorarea domeniilor care au ajuns a fi considerate „mai puțin importante” din punct de vedere „economic” – ținând cont că în cadrul Procesului Bologna este subliniată, pe lângă relevanța inserției pe piața muncii, și misiunea mediului universitar de formarea academică a studentului, consolidarea „academiei” într-o universitate humboldtiană. Mai mult decât atât, deşi considerăm că este importantă prioritizarea unor domenii strategice, ne vedem surprinşi de o inoportună argumentare a modului de calculare şi fundamentare a acestei cifre. În acelaşi timp, nu avem cum anticipa o asemenea creştere a cererii absolvenților, pe cât ministerul doreşte să pondereze în repartizare locurile atribuite prioritar pe domenii. Corelativ cu imposibilitatea relocării intrauniversitare, raportat la cererea efectivă la admitere, prin transmutarea locurilor bugetate, acest demers ar putea vătăma definitiv unele domenii de studii considerate de minister “neprioritate”.
În contextul actual, în care suntem lipsiți constant de o viziune solidă și asumată pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea sistemului de învățământ superior la nivel național pentru generația noastră, iar alocarea locurilor bugetate urmează inerent aceeași traiectorie, ministerul, dacă dorește, ar trebui să modifice HG 131/2018 și să suplimenteze locurile bugetate pentru domeniile pe care le consideră prioritare, nu să obțină această creștere concomitent cu tăierea locurilor de la universitățile considerate atât de opinia publică, cât și de rankinguri a fi de top.
Universitățile pe care studenții pe care îi reprezentăm au ales să le urmeze trebuie să fie susținute permanent de către actorii guvernamentali, fiind cele care formează nucleul dur al emulației performanței academice la nivel comprehensiv – fără a ignora creșterea organică a altor universități, cu misiuni, profiluri sau tradiții distincte. Această abordare nu poate fi antitetică între cele două, prin susținerea celei de-a doua categorii în dauna primeia.
Tocmai de aceea, vă solicităm imperios să revizuiți această politică, să aveți în vedere, în fundamentarea locurilor bugetate, inclusiv performanța și imaginea internațională pe care universitățile le antrenează și să nu alegeți să vătămați acele universități care, prin politica pe care și-au asumat-o, rămân cele care mențin România în topurile internaționale.
În speranța unei abordări constructive pentru comunitatea universitară, Reprezentanții studenților din cele 5 universități ale „Consorțiului Universitaria”:
Andrei Tecsi, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca;
Horia Onița, Universitatea din București;
Marian Dalban, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași;
Dragoș Stoica, Academia de Studii Economice din București;
Ovidiu Boldor, Universitatea de Vest din Timișoara„.