În fiecare an, pe 20 iulie, creştinii ortodocşi prăznuiesc marea sărbătoare a Sfântulului Prooroc Ilie. Sfântul Ilie Tesviteanul este unul dintre cei mai importanți proroci din Vechiul Testament. El este celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadăde secetă.
În popor se spune că Sfântul Prooroc Ilieaduce ploaia şi trăsneşte demonii.Sfântul Ilieeste cunoscut ca cel ce a adus prin rugăciunea sa seceta asupra poporului din Israel și, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase tradiţii şi datini.
Ilie a fost un proroc evreu. El a trăit cu peste opt sute de ani înainte de nașterea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din regiunea Samaria. Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, mai mulți oameni îmbrăcaţi în veşminte de culoare albăcare îl înveleau pe fiul său în ”haine de foc” şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii de la templuldin Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.
În perioada sa pământeană, Sf. Ilie a săvârşit şi păcate, la fel ca toți ceilalți apostoli și prooroci care în timp au fost recunoscuți dreptsfinți de Biserica Creștină Ortodoxă. Cel mai mare săvârșit deSfântul Ilie a fost uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Cu toate acestea, Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.
Sfântul Ioan Gură de Aur susține că SfântulIlie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească, notează Libertatea.ro.
„Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei (…) ”, a afirmat, ulterior,Sfântul Maxim Mărturisitorul.
Aceste afirmații ne duc cu gândul la prezența Sfântului Ilieîn lumea îngerilor.
Sfântul Ilieeste cunoscut caocrotitor al recoltelorșiaducător de ploi.De asemenea, Sfântul poate arunca grindină sau provoca fulgere și tunete. Tot el alungă canicula şi seceta de pe ogoare şi răcoreşte pământul.
Se spune că în momentul în care tună şi fulgeră,Sfântul Iliepleacă la vânătoare de demoni. Fulgerele sale cad pe pământ, dărâmă copaci şi incendiază acoperişurile caselor. Se spune că acolo unde loveşte fulgerul este ascuns un demon şi Sfântul îi vine de hac. Tunetul este provocat de roţile carului şi de viteza cu care trăsura sa aleargă.
Tradiţiane spune că, datorită puterii imense ce-i fusese dată pentru a-i înlătura pe demoni, atunci când mergea cu carul prin cer,Sfântul Iliezguduia tronul luiDumnezeu. Din acest motiv,Dumnezeui-a luat puterea dintr-o mână și dintr-un picior.
DeSfântul Ilie, tradiţia ne relatează că se mănâncă primele roade ale verii, nuci şi mere, al căror consum este interzis până în această zi, pentru a nu aduce grindina asupra pomilor şi pentru a nu primejdia recoltele.
Tot deSfântul Ilie, femeile de la sate culeg busuioc şi îl duc laBiserică,aşezându-l la icoane. Tot ele pregătesc pachete pe care le dau de pomană pentru sufletul copilaşilor morţi devreme. De asemenea, se pot împarți fructe, apă, flori de câmp şi alte bucate.
Peste 150.000 de români îşi sărbătoresc ziua numelui când este celebrat Sfântul Ilie. Astfel cei poartă numele: Ilie, Iliuță, Eliade, Ilieș, dar şi Ilinca, Eliana sau Ilia au pe data de 20 iulie un real motiv de bucurie.