Ministerul de Finanțe al SUA îl acuză pe șefului ASF, Mișu Negrițoiu că, din postura de șef al ING România, a încuviințat o tranzacție ilegală, care încălca sancțiunile economice impuse de SUA, Iranului. Acuzațiile merg până la cele de „fals în acte bancare”. Valoarea tranzacției ar fi de 1,2 milioane de dolari, informează B1 TV.
Din postura de şef al băncii comerciale ING România, Negriţoiu ar fi aprobat o tranzacţie care ar fi încălcat embargoul SUA, impus Iranului. Banca condusă de Negriţoiu a jucat rolul de bancă de tranzit pentru un transfer ilegal de bani prin care o bancă iraniană a achiziționat un motor de avion pentru compania aeriană Iran Air.
Motorul era produs în SUA, astfel că achiziționarea lui de către o companie din Iran încălca flagrant embargoul. O poveste care cutremură politicul românesc, mai ales că, Mişu Negriţoiu a ajuns şef la ASF, după ce a fost votat în Parlament, şi pe baza referinţelor din trecut.
Tranzacţia, în valoare de 1,2 milioane de dolari a fost realizată în perioada 2003-2004 şi, potrivit Oficiului de Control al Ministerului de Finanţe American, încalcă codul penal american.
Oficialii americani acuză ING România, şi inclusiv pe şeful ei de atunci, Mişu Negriţoiu, că au falsificat documentele bancare pentru a ascunde originea americană a motorului și destinația lui – piața iraniană, dar şi pentru a masca implicarea ING România în acest caz.
Potrivit informaţiilor oferite de oficialii americani, au fost schimbate descrierea mărfii, destinația finală a bunurilor şi de asemenea a fost șters certificatul de origine american din documentele originale și orice referire la Iran. Motiv de întrebări pentru politicienii români, în privința activității lui Negrițoiu și în fruntea ASF.
Oficiul de control al finanţelor SUA a concluzionat că, sub conducerea lui Mişu Negriţoiu, ING România a acţionat de mai multe ori în acelaşi mod, operând mai multe tranzacţii care încălcau embargoul american asupra Iranului.
Pe de altă parte, Mișu Negrițoiu se apără, zicând că aceste operațiuni nu au fost coordonate de el.
„Aceste operațiuni, efectuate în 2003-2004, nu au fost niciodată coordonate de mine, în calitatea mea de atunci de Director General Adjunct, și au făcut obiectul unor investigații interne la timpul respectiv, fară ca vreun document să menționeze numele sau implicarea mea. Publicarea în 2012 a înțelegerii Grupului ING cu Departamentul Justiției din SUA, în perioada când eu am fost CEO al băncii în România, este o pură coincidență, iar asocierea acestor fapte cu numele meu reprezintă simple presupuneri”, se arată într-un comunicat oficial ASF.
Documentul prezentat de Oficiul de control al Finanțelor americane datează din anul 2012, dar a fost dat publicității abia acum, în 2015.