Psiholog criminalist, despre tragedia din Onești: Omul acela a fiert în suc propriu, apoi a clacat / S-a pierdut mult timp / Nimeni nu ar trebui să iasă la pensie din Poliție mai devreme de 55 de ani (VIDEO)

Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist, a vorbit, pentru B1 TV, despre eșecul operațiunii de salvare a ostaticilor din Onești. Acesta a susținut că agresorul a spus încă de acum trei ani că vrea să se răzbune pentru ceea ce consideră a fi o nedreptate. Bărbatul „a fiert în suc propriu” și, până la urmă, a cedat psihic. Chesnoiu a afirmat că individul trebuia ajutat, monitorizat, diagnosticat, mai ales că a dat semnale că va ceda.

Mai apoi, la intervenția propriu-zisă trebuia să acționeze un om cu experiență. Acesta și-ar fi dat seama imediat că nu se poate discuta cu atacatorul și ar fi cerut mai repede acțiunea în forță. De altfel, psihologul criminalist a precizat că mulți polițiști se feresc să-și folosească armele pentru că „dacă trag un foc de armă, nu știu câte extemporale trebuie să dea și s-au săturat”.

Nu în ultimul rând, Liviu Chesnoiu a atras atenția asupra lipsei de personal din Poliția Română. „Ar trebui să se dea ordin să nu iasă nimeni la pensie din Poliție decât la 55 de ani”, a punctat acesta.

Cum trebuia intervenit la luarea de ostatici din Onești. Explicațiile lui Liviu Chesnoiu

„Problema e de procedură. (…) Poliția de acolo trebuia să acționeze când și-a dat seama că nu era dialog acolo. Au discutat polițiștii. Acel individ îi înjura, îi acuza de nu știu ce… Cel mai bătrân judiciarist, dacă intra puțin în discuție și raporta că nu se poate discuta, trebuia în secunda doi să se dea ordin de atac. E foarte simplu.

Poliția cercetează, procurorul criminalist sau ce-i acolo de caz e șeful acelei echipe. De multe oi se stă prea mult pe proceduri, ca la Caracal, așteptăm să se facă dimineață, sărim gardul și să ne dea hârtie procurorul. Dacă îi lăsa pe polițiști să acționeze după intuiția, după experiența lor, percutau imediat că știau ce au de-a face, dar trebuie lăsați că dacă trag un foc de armă, nu știu câte extemporale trebuie să dea și s-au săturat să pățească chestii de genul ăsta și așteaptă să primească ordin stau cuminți în banca lor”, a declarat Liviu Chesnoiu, pentru B1 TV.

Acesta a vorbit apoi și despre lipsa de comunicare: „Acel purtător de cuvânt trebuia să explice furmos ce s-a întâmplat. Negociatorul trebuia să țină legătura prin telefon cu individul acela și-și dădea seama în secunda 2 că nu se poate negocia, nu se poate dialoga. El avea un monolog acolo, îi jignea. Și ce stai 5 ore ca să ce? Să se întâmple nenorocirea?”.

Chesnoiu a mai spus că agresorul pur și simplu a clacat psihic din cauza unei probleme și trebuia monitorizat și ajutat, dat fiind că a dat semnale că nu e în regulă: „Omul acela era foarte nervos, isteric, într-o furie oarbă. De asta nici nu știe ce a făcut. Dacă îl întrebi acum, își dă seama că a făcut o nenorocire. El a pierdut o casă, nu l-a ascultat nimeni, nu l-a privint nimeni cu atenție. Omul ăsta a fiert în suc propriu. A dat pe Facebook un comunicat că o să-și facă singur dreptate și nimeni nu l-a monitorizat. Trebuia monitorizat, liniștit, calmat diagnosticat, tratament medicamentos. El a clacat psihic”.

Liviu Chesnoiu susține că polițiștii nu ar trebui să iasă la pensie mai devreme de 55 de ani

Psihologul criminalist a subliniat apoi că o mare problemă a Poliției Române e lipsa personalului cu experiență. Mulți dintre cei care aveau vechime s-au pensionat și nici nu s-au făcut angajări.

„Foarte mulți polițiști cu experiență au ieșit la pensie. Ar trebui să se dea ordin să nu iasă nimeni la pensie din Poliție decât la 55 de ani. Eu am ieșit la termen. Nu poți să lași descoperit un sistem. Se învață o meserie de negociator în zece ani, apoi ești expert. Acești oameni au puțini oameni în sistem, că nu au mai făcut încadrări”, a mai afirmat Chesnoiu.

El a insistat că trebuia pus accentul pe comunicare și pe reacția rapidă și că trebuia să intervină un om cu experiență: „Trebuie acolo un purtător de cuvânt să explice ce s-a întamplat, iar negociatorul trebuia să discute la telefon cu acel individ să-l calmeze, nu să treacă două ore până ajunge el. Când și-a dat seama că e monolog, nu negociere, trebuia să spună: „domnule comandant, acționați în forță! Acest om nu vrea să cedeze în niciun fel”. S-a pierdut foarte mult timp de când s-a dat alarmă. Eu în locul comandantului îl puneam pe cel mai bătrân judiciarst, ofițer de anchetă cu experiență să vadă ce-i acolo, să discute”.