Paştele ortodox pică, în anul 2021, pe 2 mai, astfel că postul Sfintelor Paşti va fi în perioada 15 martie – 01 mai. Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă şi Săpămâna Patimilor.
Anul acesta Postul Paștelui începe pe 15 martie. În trecut se postea pentru că reprezenta pregătirea catehumenilor, persoane adulte care urmau să fie botezate în ziua de Paşte şi să intre în biserică.
În zilele noastre, Postul Paştelui a devenit ceva firesc, fiind o perioadă de pregătire spirituală pentru creştinii care sărbătorec Învierea Domnului.
Acesta este considerat cel mai greu post din an. Duminică, 7 martie 2021, a fost lăsata secului de carne (Duminica Înfricoșătoarei Judecăți). Timp de încă o săptămână, creștinii mai au voie sa consume brânză. Peste o săptămână, duminică 14 martie 2021, este lăsata secului de brânză (Duminica Izgonirii lui Adam din Rai).
Lăsatul secului de carne, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.
În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. Pe de altă parte, în ritul bizantin primul lăsat al secului are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.
Potrivit tipicelor bisericești, se renunță la carne în duminica izgonirii lui Adam, duminică precedată de o săptămână, săptămâna cărnii, în care se mănâncă produse de carne în fiecare zi. În această săptămână nu se face liturghie miercurea și vinerea.
Lăsatul secului de brânză, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.
În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată. În ritul bizantin primul are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.
Astfel, lăsatul secului de brânză se sărbătorește în Duminica izgonirii lui Adam din Rai, dar e precedat de o săptămână, săptămâna tirofagiei, în care se mănâncă lactate, ouă și pește în toate zilele, și în care, potrivit majorității tipicelor, nu are loc euharistia.
După duminica înfricoșatei judecăți, potrivit tipicului bisericesc, nu se mai mănâncă produse lactate până la Paști, ci se începe postul.
Pe toată perioada Postului Paștelui, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne, în Săptămâna Luminată.
Totodată, în Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează.
Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.
Postul Paștelui face referire la cele 40 de zile și 40 de nopți ținute de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.
Acesta este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.
În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.
Totodată, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.
În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.
Pe parcursul întregului post există dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.