Anunţ neliniştitor pentru comunitatea internaţională. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care suspendă oficial participarea Rusiei la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Suspendarea acestui acord semnat cu Statele Unite în 1987 generază temeri legitime privind relansarea cursei înarmărilor între Moscova şi Washigton.
Potrivit textului decretului privind ieşirea Rusiei din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, dat publicităţii de către Kremlin, acesta va intra imediat în vigoare, urmând ca Washingtonul să fie informat despre asupra deciziei. Moscova a anunţat la data de 2 februarie ieşirea sa din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare. Anunţul a venit la numai o zi după declaraţia făcută de preşedintele american Donald Trump privind suspendarea participării Statelor Unite la tratat.
Liderul de la Casa Albă a precizat că a luat această decizie ca urmare a încălcării prevederilor sale de către Moscova, care a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune.
Potrivit cotidianului The New York Times, Statele Unite au un motiv suplimentar pentru a renunţa la tratat şi anume intenţia de a dezvolta armament care ar putea fi folosit pentru a descuraja China să îşi consolideze poziţiile în vestul Oceanului Pacific. China, care nu este semnatară a acestui tratat, a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.
Rusia neagă încălcarea acordului şi acuză la rândul său Washingtonul de încălcarea pactului. Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa americană de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa sunt menite să contracareze ameninţărilor balistice din Iran. În acelaşi timp, sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană, au mai declarat responsabilii NATO. Recent, Ministerul rus al Apărării l-a convocat pe ataşatul militar al Statelor Unite pentru a-i propune distrugerea instalaţiilor de lansare MK-41, folosite inclusiv în sistemul balistic Aegis Ashore, montat în România şi care urmează să fie amplasat şi în Polonia.
După ieşirea din tratat, Rusia intenţionează să construiască în termen de doi ani noi sisteme de rachete terestre care ar putea lovi capitalele occidentale şi centrele de comandă ale NATO. Acest program presupune crearea unei versiuni terestre a rachetei Kalibr, dar şi crearea de rachete hipersonice cu rază lungă de acțiune și care să atingă o viteză de cel puțin 5 ori viteza sunetului.
Tratatul semnat de preşedintele american Ronald Reagan şi omologul său sovietic Mihail Gorbaciov în 1987 stipula interzicerea amplasării rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Semnarea Tratatului a pus capăt crizei declanşată de desfăşurarea în Europa a rachetelor SS-20 sovietice cu ogive nucleare, îndreptate către capitale occidentale.