Nivelul de poluare în Capitală, la cote alarmante noaptea trecută. Depășiri de aproape 350% pentru poluarea cu PM2,5 și 236% la PM10

Rețeaua independentă de monitorizare a aerului, airly.eu, a înregistrat depășiri spectaculoase pentru poluarea cu particule PM10 și PM2,5, până aproape de 350%, noaptea trecută, în Capitală, deși traficul auto, considerat principala sursă de poluare din București, este la un nivel ceva mai scăzut pe fondul pandemiei de COVID-19, potrivit HotNews.ro.

Nivelul de poluare în Capitală, la cote alarmante noaptea trecută

Cea mai mare depășire a fost înregistrată la stația din Bragadiru – 347% pentru poluarea cu PM 2,5, respectiv 236% pentru poluarea cu PM10. Totuși, depășiri spectaculoase au fost consemnate și în Rahova – 235% pentru PM 2,5 și 164% pentru PM10.

Deși la un nivel mai mic, chiar și centrul orașului a fost poluat. Spre exemplu, stația de pe strada Polonă a înregistrat o depășire de 68% pentru PM10, respectiv de 122% pentru PM2,5.

Depășiri poluare praf – 22 octombrie 2020- orele 21.00-22.00/ Sursa: airly.eu preluată de HotNews.ro

Vestea vine în contextul în care și anul trecut, din octombrie și până în mai, au avut loc depășiri și cu peste 600% pentru poluarea cu praf, noaptea și în weekend, dar autoritățile nu au venit cu explicații clare pentru această situație. În mai multe rânduri, Ministerul Mediului a indicat arderi necontrolate de deșeuri sau vânt puternic.

Un studiu făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în Capitală există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de publicația citată scoate în luminăcă, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

„Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5%. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2%); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7%”, se arată în document.

Cât despre PM10 și PM2,5, particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

• PM 2.5: 25 ug/m3 – valoarea-țintă anuală, 20 ug/m3 – valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020
• PM 10, valori limită: 50 ug/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 – valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane
• Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.
• Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Potrivit unui studiu recent, poluarea aerului a ucis 476.000 de nou-născuţi în 2019 în întreaga lume. De altfel, poluarea este un factor important și în cazul bolnavilor de COVID-19. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, virusul îi afectează mai puternic pe locuitorii marilor orașe.

Între potențialul de a cauza efecte și dimensiunea particulelor există o legătură directă.O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Copiii, vârstnicii, astmaticii și persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii sunt cele afectate în special.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer și, pe cale deconsecință, mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație ridicată de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură, spun specialiștii.