Ministrul Sănătății a declarat că România dispune de materialele sanitare necesare pentru spitalele care tratează pacienți infectați cu COVID-19, dar și de suficiente kit-uri de testare. Nelu Tătaru a mai susținut că sistemul sanitar românesc are probleme din cauza subfinanțării cronice, dar a ținut să pună un accent mai mare pe managementul defectuos. Acesta și-a manifestat speranță că, după ce criza declanșată de coronavirus se va fi terminat, vom face un sistem de sănătate performant „cu înțelegerea fiecărui manager”.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a ținut să dea asigurări că personalul medical primește echipamente de protecție, dar și că există suficiente kit-uri de testare.
„Putem spune că putem asigura o cantitate de materiale sanitare, combinezoane şi de kit-uri de testare pentru toate spitalele care acum au această aparatură sau desfăşoară activitate pentru tratarea celor cu COVID-19. Am distribuit la nivelul tuturor spitalelor care sunt în prima linie, celor de boli infecţioase, celor care sunt de pneumologie, precum şi cele suport, cantităţi importante de materiale sanitare şi de medicamente”, a declarat ministrul Nelu Tătaru, joi, după vizita la Unifarm.
Acesta a mai precizat că există materiale sanitare și pentru spitalele județene care sunt de faza a treia, „pentru a fi pregătiţi pentru eventualele cazuri suspecte sau pentru cazurile care în acest moment așteaptă un rezultat”.
Nelu Tătaru a mai declarat că, potrivit estimărilor specialiștilor, vârful epidemiei de coronavirus va fi atins la 7 – 10 zile după Paște, iar apoi, în 3 – 4 săptămâni, numărul de cazuri noi va scădea și vom intra într-o pantă descendentă. În acest moment, în România sunt confirmate 5.202 de îmbolnăviri cu coronavirus, 441 noi. 647 de persoane s-au vindecat, dar 229 au murit.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Întrebat dacă România a fost pregătită pentru epidemie, ministrul Sănătății a răspuns cu o altă întrebare: „A fost Europa pregătită pentru această situație? Ne uităm la toate țările pe care le considerăm dezvoltate din punct de vedere al sistemului sanitar. Din punctul me de vedere, dacă e s-o luăm managerial, funcțional, am fost la un nivel la care eram de mulți ani. Rămâne să evaluăm fiecare spital în parte și poate, cu înțelegerea fiecărui manager și a cadrelor medicale, să facem un sistem performant”.
Chestionat ce anume a dus la o funcționare atât de slabă a sistemului sanitar din România, Tătaru a răspuns: „Un management defectuos, o subfinanțare cronică dacă mă întrebați pe mine, la mangementul pe care l-am avut orice finanțare ar fi fost considerată subfinanțare, la o implicare poate nu completă a tuturor forțelor, că e administrație locală, că e personal sau opinie publică”.
Cât despre un scenariu în care sistemul medical e depășit, Tătaru a explicat: „Noi avem scenarii la care ne adaptăm. Deocamdată nu avem scenarii foarte rele în care să nu poată suporta sistemul sanitar cazurile care vin. În acest moment am avut o creștere lentă, nu accentuată, să spunem o dublare a numărului la cinci zile”.