Credincioșii ortodocși sărbătoresc miercuri, 24 iunie,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cu multe conotații populare, în special legate de dragoste și fertilitate.
Aceastăsărbătoare este cunoscutăîn popor și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților, MaicaDomnului și Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepție de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât nașterea, cât și alte evenimente din viață lor: Adormirea Maicii Domnului, Zămislirea, soborul Sfântului Ioan Botezătorul, Tăierea capului SfântuluiIoan Botezătorul, Prima şi a doua aflare a capului, Bunavestirea, precum șiA treia aflare a capului.
Sfântul Ioan Botezătorul esteultimul proroc al Vechiului Testament şi, totodată, cel care face legătura cu Noul Testament.
Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informații. Naşterea lui Ioan Botezătorul a avut loc cu şase luni înainte de nașterea mântuitoruluilisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV – V, perioadă în care s-a fixat definitivşi data Crăciunului.
Sfântul Ioanși-a început activitatea misionară în anul 26 d. Hr., primul an al guvernării lui Pilat din Pont. El propovăduia Împărăţia Cerurilor şi săvârşea „botezul pocăinţei” celor ce veneau la el şi îşi mărturiseau păcatele.
Despre Sfântul Ioan se știe căs-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoințe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-Ldescoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.
În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Sărbătoarea de „Sânziene” estecea mai mare şi spectaculoasă sărbătoare păgână a anului şi singura admisă, chiar cu numele ei, în calendarul creştin-ortodox. Ea marchează începutul verii, având în vedere că pe 21 iunie a avut loc solstiţiul de vară. Soarele s-aaflat pe boltă în cel mai înalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pământ a fost ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă.
Sânzienele sunt făpturi magice, aeriene și silvice, care au darul de a aduce vindecare oamenilor, parfum și însușiri de leac florilor, belșug în câmpii și fertilitate animalelor. Coronițele de Sânziene lãsate noaptea afarăputeau asigura fetele cã vor face nuntăîn vară, dacăerau găsite dimineața acoperite de rouă.
Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister și magie, fiind favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.Pentru oamenii din mediu rural, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul – Sânziene – sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.
Aceastăzi este totodatăși un prilej de găsire și folosire a apei magice. Îmbăierea în lacuri sau râuri avea un efect curativ, dar constituia și un ritual de renaștere. În unele regiuni, spălatul cu rouăadunatăîn ajunul solstițiului reprezenta o practicămagicăde frumusețe, iar în altele, îmbăierea în apăcu ierburi din noaptea solstițiului reprezenta o curăde refacere a sănătății și vigorii.
De Sfântul Ioan Botezătorul, credincioșii pot rosti o rugăciune care îi poate feri de bolişi de păcate.
”O, Mergătorule înainte al Domnului şi Botezătorule al lui Hristos, mari şi multe sunt vredniciile date ţie de la Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost proorocit. Tu, după făgăduinţă şi proorocie îngerească, te-ai şi născut. Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatălui tău s-a pecetluit. Tu, din copilărie, în pustie ai vieţuit şi, ca o pasăre a cerului, desăvârşit neagoniseala ai iubit, cu agurida şi cu miere sălbatică te-ai hrănit. Tu ai fost crinul cel cuvântător al văilor şi al pustiilor, care în loc de podoabă hainelor, cu darul cel de sus îmbrăcând trupul tău, cu peri de cămilă l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat în pustie şi calea Domnului o ai pregătit. Tu, cu duhul şi cu puterea lui Ilie, în lume te-ai arătat şi nelegiuirea lui Irod şi a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu eşti martorul cel preavestit al Preasfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi. Tu pe Mântuitorul către mulţimea popoarelor L-ai mărturisit şi cu degetul tău L-ai arătat pe Mielul lui Dumnezeu, Care ridică păcatele lumii. Tu, de către însuşi Domnul, mai mult decât prooroc ai fost mărturisit şi după Născătoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om născut din femeie.
Deci, pentru toate aceste vrednicii şi daruri, mulţimea popoarelor creştine te socoteşte pe tine ca pe un mare prieten al lui Dumnezeu, care ai mare îndrăzneală către El. De aceea şi eu, smeritul şi mult păcătosul, cu multă evlavie, cu durere de inimă şi cu lacrimi, te rog pe tine, dumnezeiescule Ioane Proorocule, să-mi fii mie, păcătosului celui nemernic şi cu totul neputincios, mare apărător şi grabnic izbăvitor de toate ispitele şi încercările acestea ale vieţii de acum. Roagă pe Preamilostivul Dumnezeu că, cu a Sa nebiruita putere, să mă păzească în toată vremea de primejdiile văzuţilor şi nevăzuţilor vrăjmaşi, să mă sprijineasca cu a Sa milă la vreme de ispită şi să mă întărească cu darul Său, pentru rugăciunile Preasfintei şi Preacuratei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioara Maria, ca să pot răbda până la sfârşit toate necazurile, ispitele, durerile şi suferinţele, ca şi întristările veacului acestuia de acum. Şi aşa, prin mijlocirea sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, să dobândesc mila lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în ceasul cel de pe urmă al sfârşitului meu. Amin!”