Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor și ca Sânziene sau Drăgaica (în zona Munteniei), este celebrată de creștinii ortodocși pe 24 iunie, în fiecare an. Sărbătoarea care are loc în jurul solstiului de vară marchează mijlocul anuluiși are multe semnificații în tradiția românescă, în speciallegate de dragoste si fertilitate.
Chiar dacă Biserica Ortodoxă celebrează ziua în care sfinții au urcat la ceruri și nu pe cea în care s-au născut, Maica Domnului siSfantul Ioan Botezatorulsunt singurele excepții și chiar au mai multe sărbători închinate, care marchează evenimente din viața lor.
Nașterea lui Ioan Botezătorul, cu 6 luni înainte de nașterea Domnului,este considerată ominune, pentru că părinții lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau bătrâni și nu avuseseră niciodată copii. Vestea zămislirii fiului său i-a fost dată lui Zaharia deArhanghelul Gavriil, pe când era la Templu. Pentru că nu i-a dat crezare îngerului, preotul Zahariarămas mutpână la naştereacopilului său.
Totuși, cei mai mulți românii sărbătoreasc varianta păgână, câmpenescă, de Sânziene, de care sunt legate multe tradiții și superstiții, în detrimentul celei religioase.
În credința populară se spunecă Sânzienele suntzece tinere, ce formează alaiul nupţial al zeiţei Sânziana, preotese ale soarelui, zâne bune și harnice, iar numele lor își are originea în cultul solar și se trage de laSancta Diana, zeița silvestră.
Ele sunt cel mai adesea întruchipate cântând și dansând la ceas de seară, prin locuri neumblate, câmpii și păduri la momentul solstițiului, în cinstea soarelui. Dacă cineva le surprinde, rămâne mut pentru totdeauna sau damblageste.
Se mai spune că ele se arată în noaptea de23 spre 24 iunie,când se deschide cerurile șicânddau rod grânelor și binecuvântează femeile și animalele cu fertilitate,împartleac si miros florilorsi vindecăsuferintele oamenilor. Această noapte este considerată și cea în care minunile sunt posibile, forțele benefice, dar și cele negative sunt extrem de puternice.
Totuși, Sânzienele pot aduce și prăpăd și pot semăna vijelii, grindina,astfel încât holdele să nu mai rodească, dacă ziua nu le este respectată. Se spune că femeiicaresupără aceste creaturi mitice i se pocește gura, dar și bărbații care au săvârșit nelegiuri au parte de pedepse din partea Sânzinelor.
24 iunie marchează încă un moment important al anului, denumit “Amutitul cucului”, de când pasărea încetează să mai cânte.
Cucul cântă de la la jumătatea lunii martie, echinoctiulde primavarapână la Sânziene, iar bătrânii zic căatunci când cucul se oprește din cântatinainte de Sanziene, prevestește seceta.
Românii obișnuiesc ca în ajunul zilei de 24 iunie săîndeplinească anumite ritualuri și obiceiuri pentru aflarea ursitei și pentru atragerea bunăstării.
Cel mai adesea, dis-de-dimineață se culege planta numită Sânziana, care se împletește în coronițe și se așează pe acoperișul casei, pentru a fi stropite de rouă. Dacă florile rămân pe casă, gospodarii vor avea o viață lungă, iar dacă va cădea, e semn de moarte. Dacă floarea crește peste noapte, se împlinesc dorințele.
Ca să își viseze ursitul, tinerele pun sânzienesub perna,în noaptea de 23 spre 24 iunie, iar în alte regiuni, coronitețele împletite se lasă în ogradă, într-un loc curat, iar dacă dimineața sunt ude derouă, tânără urmează să se căsătorească în vara acelui an.
Pentru a rămâne atrăgătoare, fetele se spalăpe cap,cu infuziede iarba mare, pentru a fi ferite de bolise scaldăîn ape curgătoare,iar pentru a fi fertile se tăvălesc prin rouăînainte de răsaritul Soarelui.
Coronițe de sânziene se pun și la colțul casei dinsprerasari, iar dacă în ele se adună păr sau pene până a doua zi, a doua jumătate a anului va fi bună.
În unele zone ale țării, sânzienele sunt împletite în formă decruceși sunt duse la biserică,spre a fi sfințite și se folosecs apoi în ritualuri de magie. Totodată, 24 iunie este considerată și cea mai bună zipentru culegerea plantelor de leac.Alții pun la brâu tulpini de cicoare, ca să fie sănătoși și să aibă spor la munca câmpului.
Morții sunt pomeniți cu bucate alese, iar la morminte se pun flori înmiresmate, în timp ce pentu alungarea spiritelor relese aprind focuri mari.
Ziua de 24 iunie mai este și ziua târgurilor, organizate în multe județe, unde tinerii au ocazia să se cunoască.
În popor se spune că, asupra celui care nu respectă această Sărbătoare se vor abate multe nenorociri.
De Sânziene nu se spală, nu se coase și nu semătură, iar femeile care încalcă aceste interdicții sunt blestemate săvărselacrimi tot restul anului.
Atâta timp cât soarele este pe cer, nu se face nici o muncă în gospodărie, iar cel care se abate, riscă să moară fulgerat.
Oamenii nu trebuie să iasă din gospodărieîn noaptea de 23 spre 24 iunie, pentru a nu vedea jocul Sânzienelor, care le-ar lua glasul.
Cei care blesteamă sau gândește de rău pe aproapele luiva ajunge pe mâinile Diavolului, iar certurile aduc conflicte și boli.