Mircea Cărtărescu, unul dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi scriitori români contemporani îşi serbează pe 1 iunie ziua de naştere. Este greu de crezut că veşnic tânărul Cărtărescu împlineşte 63 de ani şi, poate, unul din beneficiile d a fi născut de Ziua Copilului este acea şăgălnicie din priviri care l-a însoţit întreaga viaţă.
Poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, Mircea Cărtărescu este un demn reprezentant al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1980 şi în cadrul căreia acum este profesor doctor.
În optzeciştii ani de debut, Cărtărescu ne-a încântat cu volumele Faruri, vitrine, fotografii, poeme, (1980), Poeme de amor (1982);Totul, poeme (1984). Tot în anii 80, Mircea Cărtărescu a frecventat Cenaclul de luni condus de Nicolae Manolescu, după ce în studenţie fusese un fervent participant la cenaclul Junimea, aflat sub bagheta maestrului Ovid S. Crohmălniceanu.
În anul de graniţă 1989 Cărtărescu uluieşte cu o carte de nuvele fantastice intitulată Visuliar ulterior Nostalgia. Seria cărţilor de succes continuă Levantul (1990) o epopee eroicomică, dar și un periplu prin istoria literaturii române, care din punct de vedere stilistic aminteşte de Ulise al lui James Joyse.
Unul dintre cele mai fabuloase proiecte editoriale a fost trilogia romanescăOrbitor, în forma unui fluture:Aripa stângă (1996),Corpul (2002)șiAripa dreaptă (2007). Cartea a fost scrisă sub influența romanelor luiThomas Pynchon, după cum a mărturisit Cărtărescu în interviurile sale.
Una dintre cele mai populare volume ale sale este De ce iubim femeile (2004) o colecţie de povestiri fascinante dedicate, cum altfel?, genului frumos al planetei.
Următorul său roman publicatSolenoid (2015) s-a bucurat de un real succes de public şi a fost tradus în mai multe limbi, ca şi multe din precedentele creaţii.
Apărută în 2019, Melancolia este cea mai delicată şi lipsită de platoşă creaţie a lui Cărtărescu, după cum el însuşi o caracteriza.
„Melancolia m-a scos din adevărata mea melancolie, pe care am început s-o simt o dată cu înaintarea în vârstă, pentru că melancolia este sentimentul trecerii timpului, sentimentul tragic al sfârşitului tuturor lucrurilor. În ultimii cinci-şase ani, pe când depresia mea progresa, am avut o foarte mare nevoie de ajutor şi nu am ştiut de la cine să-l cer”, mărturiseşte Mircea Cărtărescu, citat de Puterea a cincea.
Cea mai recentă carte a lui Mircea Cărtărescu, apărută chiar în zilele pandemiei, se numește ”Creionul de tâmplărie” şi este o poveste foarte frumoasă despre destinul şi chiar predestinarea de a fi scriitor.
Încă de la debut, Mircea Cărtărescu s-a bucurat de aprecierea criticilor şi a fost răsplătit cu numeroase premii interne şi internaţionale. Uniunea Scriitorilor din România i-a oferit lauri în 1980, 1990, 1994 şi 2000. În 2006 a obţinut „Meritul cultural” în grad de mare ofițer, acordat de cătrePreședintele României.
Prima recunoaştere internaţională o obţine începând cu 2005 când primeşte Premiul literar „Giuseppe Acerbi” , Italia. Anul 2011 îi aduce Premiul Internațional pentru Literatură de la Vilenica, iar anul următor – Internațional pentru Literatură „Haus der Kulturen der Welt 2012”, de la Berlin. În 2013 Cărtărescu obţine Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk în Elveția şi Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad. În 2015 primeşte Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană. În 2018 este gratulat cu două distincţii de prestigiu – Premiul „Thomas Mann”, unul dintre cele mai maripremiiliterare din Germania, şi Premio Formentor de las Letras, oferit de Spania.
În ultimii ani, Mircea Cărtărescu a fost pe lista nominalizaţilor la premiul Nobel pentru literatură în compania unor scriitori celebri precum Hilary Mantel, Umberto Eco, Salman Rushdie, Margaret Atwood ori George R.R. Martin.