Masca de protecție trebuie purtată și după vaccinarea anti-COVID. Medicul Valeriu Gheorghiță: Până când vom atinge un nivel de imunizare colectivă, nu trebuie să facem rabat de la respectarea măsurilor de prevenție

Medicul Valeriu Gheorghiță, șeful Comitetului naţional de conducere a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, avertizează că și după administrarea vaccinului anti-coronavirus oamenii vor trebui să respecte principalele reguli de protecție sanitară – purtarea măștii de protecție, igiena și distanțarea. Specialistul a explicat, duminică seară, că dacă populația va accepta vaccinul, la jumătatea anului 2021 s-ar putea vorbi despre o imunizare colectivă.

Oamenii vor trebui să respecte regulile de protecție sanitară și după ce se vor vaccina împotriva noului coronavirus

Întrebat, la Digi 24, dacă o persoană căreia i-a fost administrat serul împotriva infecției cu SARS-CoV-2 mai trebuie să țină cont de regulile de protecție, Valeriu Gheorghiță a răspuns: „Categoric da. Până în momentul în care vom atinge un nivel de imunizare colectivă, nu trebuie să facem rabat de la respectarea măsurilor de prevenție. Însă la un moment dat aceste măsuri vor fi uşor, uşor retrase în momentul în care se va atinge pragul de imunizare colectivă. În același timp, dacă ne vom limita doar la prevenție, fără o strategie de vaccinare, nu vom putea pune punct acestei pandemii într-un viitor rezonabil”.

De asemenea, medicul a precizat că în cazul celor care au fost infectați cu noul coronavirus și au anticorpi, vaccinarea poate fi amânată, aceasta nefiind însă contraindicată.

Valeriu Gheorghiță a adăugat că este foarte probabil ca imunitatea dată de vaccinul anti-COVID-19 să dureze mai mult decât cea care apare după ce un organism a trecut prin boală.

Ce categorii de persoane nu vor fi vaccinate deocamdată

În ceea ce privește persoanele care nu vor fi imunizate deocamdată, Gheorghiță a menționat tinerii de sub 18 ani, precum și pacienții care suferă de boli cronice grave sau aflate în stadiu terminal.

„În momentul de faţă, o singură companie a inclus în studii persoane între 12 şi 18 ani, deci cu siguranţă sub 18 ani nu vom vorbi despre vaccinare, cel puţin în perioada următoare, şi de asemenea tot în studiile clinice nu au fost incluse persoane care aveau boli cronice care erau decompensate în ceea ce priveşte terapia. Deci pacienţii care au fost instabili, mă refer la un pacient cu un cancer în fază avansată (…). Aceste categorii nu au fost incluse în studiile clinice pentru că, în primul rând, s-a dorit includerea categoriilor de persoane care nu aveau boli cronice pe mai multe categorii de vârstă, la care s-au adăugat ulterior, având în spate un profil de siguranţă deja orientat, s-au adăugat şi categorii de persoane care au boli cronice”, a mai spus coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.

În acest context, Gheorghiță a precizat că în cea mai fericită variantă, primele doze din vaccinul anti-coronavirus ar putea ajunge în România la finalul lunii decembrie.

Ce spune un cercetător român de la Universitatea Oxford despre temerile legate de riscurile vaccinării anti-coronavirus

Studiile arată însă că o importantă parte a populației este reticentă în acest moment cu privire la acceptarea vaccinului, una dintre principalele temeri fiind legatăde faptul că acesta a fost dezvoltat într-un timp foarte scurt.

Într-o intervenție în cadrul Știrilor B1 TV, Ștefan Dascălu, cercetător laUniversitatea Oxford, a explicat că singurele etape care nu au putut fi grăbite în procesul dezvoltării vaccinului au fost cele de testare a siguranței și eficacității și a susținut astfel că oamenii ar trebui să accepte să se vaccineze.