Efectele mai puțin așteptate ale pandemiei de coronavirus: 7 milioane de sarcini nedorite. Explicația ONU

Pandemia de coronavirusnu trebuie să fie un „cec în alb” pentru încălcarea drepturilor omului, avertiza la începutul lunii aprilie Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet. Ulterior, potrivit unei analize publicate marţi de Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA), din cauza măsurilor restrictive impuse de guverenele lumii, ar putea rezulta 7 milioane de sarcini nedorite și alte câteva milioane de cazuri de violență domestică, potrivit Business Insider.

ONU, semnal de alarmă asupra impactului grav pe care starea de urgenţă impusă de autorități pe fondul pandemiei de coronavirus îl are asupra femeilor

Măsurile restrictive vor lăsat 47 de milioane de femei din ţări sărace şi în curs de dezvoltare fără contraceptive moderne, a declarat agenţia Naţiunilor Unite, iar acest lucru va duce la răspândirea unor boli precum HIV și la milioane de sarcini nedorite, avertizeaz[ ONU.

Totodată, analiza publicată de Fondul ONU pentru Populaţie mai arată că şase luni de măsuri restrictive impuse pe fondul pandemiei8 de coronavirus ar putea duce la milioane de cazuri de violență domestică. OMU estimează că vor fi în jur de 31 de milioane de cazuri de femei agresate, pentru că nu vor avea unde să plece, să se refugieze din fașa agresorului.

ONU: Va crește numărul căsătoriilor între copii

Tot pe fondul restricțiilor împuse de autoritățile din mai multe state din cauza pandemiei de coronavirus, ar putea rezulta în două milioane de noi cazuri de mutilare genitală şi alte 13 milioane de căsătorii între copii în următorul deceniu care altfel ar fi putut fi prevenite.

„Pandemia intensifică inegalităţile şi alte milioane de femei şi fete riscă acum să-şi piardă capacitatea de a-şi planifica familiile şi de a-şi proteja corpurile şi sănătatea lor”, a mai spus ea. „Sănătatea femeilor şi drepturile lor trebuie protejate cu orice preţ”, a declarat directorul executiv al UNFPA, dr. Natalia Kanem.

ONU, îngrijorată din cauza limitării libertății media şi libertății de exprimare

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, își arată, în data de 9 aprilie, îngrijorarea față de măsurile adoptate în unele cazuri pentru a limita libertatea media şi libertatea de exprimare. Aceasta avertiza că „pretinsa luptă împotriva dezinformării” riscă să fie folosită pentru a reduce la tăcere criticile.

„În anumite ţări, am văzut deja raportate cazuri de jurnalişti sancţionaţi pentru că nu aveau măşti, profesionişti din sănătate pedepsiţi pentru că au spus că nu au mijloace de protecţie şi oameni obişnuiţi arestaţi pentru că au publicat mesaje despre pandemie pe reţelele sociale”, a denunţat Michelle Bachelet, amintind că „critica nu este o crimă”.

Ungaria, prima democrație care moare de COVID-19

În acest context amintim de cazul Ungariei, unde premierul Viktor Orban capătă puteri nelimitate iar jurnaliștii se tem pentru libertatea lor. Legea creează multe incertitudini și poate îngreuna modul în care sunt raportate știrile. Incriminate și reduse la tăcere pot deveni oricând subiectele și dezbaterile care nu au legătură cuCOVID-19.

Jurnalistul Lukács Csaba, director și ziarist al săptămânalului Magyar Hang, din Budapesta, fondat după închiderea în anul 2018 a celui mai mare cotidian dinUngaria, Magyar Nemzet, a explicat pentru B1.RO că noua legislație reprezintă un adevărat pericol pentru jurnaliștii independenți.

“Când Paralmentul a votat Legea stării de urgență, a fost votată o lege tip “salată”, cu efecte negative pentru presă. Au schimbat Codul penal și au introdus noi pedepse – acum dacă un ziarist sau orice altă persoană care scrie un “fake-news” sau scrie despre o faptă în așa fel încât se consideră că îngreunează munca autorităților împotrivaCOVID-19, se poate pedepsi penal cu închisoarea până la 5 ani. Problema este că autoritățile sunt cele care decid ce este fake-news sau nu și ele decid dacă ai scris ceva corect sau nu. Ele sunt cele care spun că articolul tău a îngreunat apărarea împotriva pandemiei”,a precizat Lukács Csaba.

Despre acest subiect a vorbit pentru B1.RO și jurnalistul Batka Zoltán, de la publicația ungară Népszava. Aceta a explicat că cel mai mare pericol la adresa libertății presei este modul neclar în care sunt descrise faptele incriminate de legislația privind știrile false. Acest aspect poate transforma oricând prevederile legale într-un instrument de presiune la îndemâna guvernului Ungariei împotriva jurnaliștilor incomozi:

“Recent, cu o majoritate de două treimi, Fidesz, sub pretextul crizei provocată de pandemie, a modificat recent Codul Penal al Ungariei. Aceste modificări au schimbat categorile de infracțiuni existente și au introdus o „speriatoare” pentru jurnaliști – Aceasta este punctul 337 din Codul penal maghiar care precizează următoarele: dacă spui ceva pentru publicul larg în legătură cu un pericol public (de exemplu, situația provocată de coronavirus) dar nu este adevărat sau nu este un fapt dovedit, dar o faci într-o manieră distorsionată și care provoacă tulburări sau anxietate pentru oameni, ai putea fi pedepsit până la 3 ani de închisoare, dar cel puțin un an. Dacă o faci în timpul Legii speciale privind starea de urgență (așa cum am avut-o începând cu data de 11 martie) aceste fapte sunt considerate minciuni încorporate într-un context care ar putea să obstrucționeze sau să împiedice apărarea împotriva pericolului public generat de coronavirus și poți să fii pedepsit chiar cu până la 5 ani de închisoare”, spune el.