Educație sexuală vs educație sanitară. Care este diferența și ce vor învăța elevii în școli

Educație sexuală vs educație sanitară. Care este diferența și ce vor învăța elevii în școli

Camera Deputatilor a votat, miercuri, proiectul privind educația sexuală în școli, cu modificări, materia urmând a se numi „educație sanitară„, nu sexuală și va fi predată doar cu acordul părinților. Pentru că există și părinți care, din motive religioase, nu vor ca elevii să participe la astfel de ore, deputații au considerat că este necesar acordul scris din partea familiei. Decizia vine după ce în mediul public s-a stârnit un scandal pe tema predării educației sexuale în rândul elevilor. De altfel, la finele lunii aprilie, Patriarhia Română a reacționat dur, afirmând că programele de educaţie sexuală reprezintă un atentat asupra inocenţei copiilor. Camera Deputaților este forul decizional, iar legeaurmează să meargă la promulgare.

Educația sexuală se transformă în educaţie sanitară

Materia nu se vanumi educaţie sexuală, ci sanitară, potrivit unui amendament adoptat, inițiat de liberalii Robert Sighiartău, Florica Cherecheş şi social-democraţii Elena Hărătău, Adrian Solomon, Nicuşor Halici şi Titus Corlăţean.

Părinții romanise tem ca educația sexuală la vârste fragede ar putea duce la începerea timpurie a vieții sexuale și la un număr mai ridicat de parteneri. În realitate,cercetăriledemonstrează exact contrariul.

Legea prevede obligativitatea organizării în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, a unor programe de educaţie pentru viaţă şi pentru sănătate, inclusiv educaţie sexuală pentru elevi.

„Organele de specialitate ale administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale, precum și orice alte instituții publice sau private cu atribuții în domeniul sănătății și în domeniul educației sunt obligate să adopte, în condițiile legii, toate măsurile necesare pentru: derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor; derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru sănătate, inclusiv pentru dezvoltarea capacităților psiho-emoționale, a competentelor sociale și interpersonale”, se arată în lege.

Noua lege mai prevede și facilitarea accesului la programe de educație pentru sanatate pentru toți elevii înscriși în învățământul preuniversitar.

În cadrul disciplinei opționaleEducație sanitară exista un capitol dedicatsănătății rsexuale, în care copiii învață despre familie, rolul în familie, diferențele între fată/băiat, igiență personală, diferențe fizice dintre perioada copilăriei și pubertate, percepții reciproce ale băieților și fetelor, cum vine un copil pe lume, sentimentul de iubire. Mai târziu, în clasele a VII-a și a VIII-a, elevii învață despre ceasul organismului, comportament sexual responsabil, infecții cu transmitere sexuală, planurid e viață, sarcină, violență și sexualitate.

Și în alte țări educația sexuală este materie obligatorie în școli, transmite Biroul Regional OMS pentru Europa.

De la ce vârsta începe oficial educația sexuala în țările din Europa:

  • 5 ani în Portugalia și Anglia;

  • 6 ani în Belgia, Franța, Grecia, Irlanda, Luxemburg și Suedia;

  • 7 ani în Cehia și Finlanda;

  • 9 ani în Germania;

  • 10 ani în Austria și Estonia;

  • 11 ani în Bulgaria și Islanda;

  • 12 ani în Danemarca, Norvegia Polonnia, Slovacia;

  • 13 ani în Olanda;

  • 14 ani în Spania și Italia;

Care sunt standardele Organizației Mondiale a Sănătății în legătură cu educația sexuală

În conformitate cu definiția OMS, educația sexuală în școli trebuie să promoveze:

– respectul între parteneri și comportamente ce exclud orice formă de violență sexuală. S-ar putea preveni pe viitor agresiuni abominabile, precum violul comis la Vaslui de 7 tineri asupra unei eleve navetiste. Ar putea fi corectată statistica care arată că în 2012, 30% dintre românce au experimentat, începând de la vârsta de 15 ani, violență fizică și/sau sexuală provocată de un partener sau non-partener, potrivit anosr.ro

– protejarea împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală și prevenirea discriminării persoanelor care suferă de HIV/SIDA. S-ar putea evita situații precum „cazul Segarcea” din octombrie 2014, când un tânăr bolnav de HIV/ SIDA a infectat alte persoane cu care întreținuse relații intime și o întreagă comunitate a căzut într-o teamă colectivă. S-ar putea schimba realitatea dură a faptului că persoanele care suferă de HIV/SIDA sunt printre cele mai discriminate din România.

– protejarea împotriva sarcinilor nedorite. România are cea mai mare rată de sarcini la adolescente din Uniunea Europeană, de trei ori mai mare față de media europeană. În 2014, 18.600 de tinere sub 19 ani au născut, 662 dintre acestea înainte să împlinească 15 ani, iar potrivit Băncii Mondiale, România nu a înregistrat niciun progres în această direcție din 2007. Mai mult, 3 din 10 femei cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani nu folosesc nicio metodă de contracepție și doar 51% folosesc metode moderne de contracepție.

– posibilitatea identificării și semnalizării de către copii și tineri a abuzurilor sexuale comise asupra lor, în special de către alți membri ai familiei sau de către colegi de școală. Copiii și tinerii abuzați sexual vor ști că ceea ce li se întâmplă este un lucru rău și este momentul să ceară ajutor.

– cunoștințe despre sexualitate și funcționarea aparatului reproductiv feminin și masculin. Lipsa de cunoștințe din acest domeniu perpetuează mituri nefaste despre igiena corporală, natura relațiilor sexuale și despre diferențele în experimentarea plăcerii sexuale.

– cunoștințe despre diversitatea orientărilor sexuale, care vor ajuta tinerii să-și înțeleagă mai bine propria identitate sexuală și să-i respecte pe cei din jur, indiferent dacă sunt heterosexuali sau LGBT (lesbiene, gay, bisexuale sau transgender). S-ar diminua, astfel, cazurile de discriminare foarte puternică împotriva persoanelor homosexuale, grup definit în prezent ca vulnerabil de un studiu al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, în condițiile în care, de exemplu, 31% dintre români afirmă că s-ar simți foarte puțin/deloc confortabil în preajma unei persoane de orientare homosexuală

Biserica Ortodoxă Română a arătat nemulţumiri privind predarea educaţiei sexuale, redenumită educație sanitară, în şcoli

Patriarhia Române s-a pus predăriieducației sexualeelevilor din clasele primare. Biserica Ortodoxă Română este de părere că “încadrarea obligatorie a elevilor în aceste programe, atentat asupra inocenţei copiilor”.

Totodată, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române mai afirmă că ”identitatea şi viaţa persoanei umane nu se epuizează într-o realitate exclusiv biologică sau socio-culturală”, iar viaţa are şi o dimensiune spirituală.

”Considerăm că pregătirea pentru viaţa intimă şi de familie trebuie să fie lăsată în primul rând în sarcina familiei care poate aprecia corect şi obiectiv stadiul de dezvoltare psiho-fizic, intelectual şi emoţional al copilului. (…) Viaţa are şi o dimensiune spirituală, ignorată în societatea contemporană secularizată, care a pierdut sensul sacru al vieţii umane”, spune Patriarhia Română.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`