Dr. Radu Țincu a explicat ce trebuie să aplice România din experiența asiatică, în lupta cu pandemia de COVID-19

Distanțarea socială precoce este cea mai eficientă metodă de prevenție și de scădere a ritmului de transmitere, scrie dr. Radu Țincu, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila”, în Newsweek, într-un material în care explică ce trebuie să aplice România „din experiența asiatică”.

„Contactul fizic interuman și deplasările inutile în afară locuinței cresc riscul de contaminare, atât personal, cât și al celorlalți. În perioada de incubație a virusului, persoană respectivă este asimptomatică, dar contagioasă. Lipsa simptomelor nu înseamnă lipsa virusului”, explică medicul.

Doctorul atrage atenția că situația trebuie tratată cu „maximă seriozitate” și trebuie acționat „rapid”.

„Conștientizarea gravității situației face referire, atât la populație, cât și la autorități. Cu cât autoritățile au înțeles riscul, cu atât au luat mai rapid măsuri. Primul element care a modulat efectul pandemiei a fost reprezentat de rapiditatea adoptării acestor măsuri. Măsurile prompte și drastice au determinat cele mai bune rezultate. Dacă privim, deja retroactiv, obervam faptul că toate țările au adoptat măsuri similare, cum ar fi: distanțarea socială și izolarea la domiciliu, însă efectele obținute nu au fost similare. Deci, nu tipul măsurilor oprește răspândirea bolii, ci modul în care ele sunt aplicate”, mai spune Radu Țincu.

El a mai adăugat că „responsabilitatea individuală este esențială în aceste momente grele prin care trece societatea românească. Viață și comportamentul social din timpul pandemiei sunt total diferite de perioadele anterioare acestei situații”.

În ceea ce privește testarea, ea trebuie să fie „o prioritate” pentru autorități, așa cum reiese și din recomandările făcute de Organizația Mondială a Sănătății. Practic, doar acest demers oferă o imagine de ansamblu a situației.

„În acest moment testarea se poate realiza prin teste RT-PCR care pun evidență componentele virale sau prin teste rapide care pun în evidență prezența anticorpilor împotriva noului coronavirus. Se încearcă obținerea unor teste rapide care să pună în evidență antigenul viral”, a adăugat Țincu.

Medicul a subliniat că, pentru realizarea de teste, în România este esențial algoritmul definiției de caz, care trebuie să anticipeze pe cât posibil pandemiei, și nu să fie „cu doi pași în urma ei”.

„Scăderea ritmului de îmbolnăvire a populației este realizată prin distanțare socială și izolare. Dacă pentru persoanele aflate în carantină instituționalizată supravegherea este mai facilă, pentru cei aflați în autoizolare este mai dificilă. Lipsa de responsabilitate a acestora și nerespectarea măsurilor de izolare au explicat explozia cazurilor în multe zone ale globului”, declară el.

Dr. Radu Țincu a oferit, în materialul său, și o serie de elemente de context și a mărturisit că, pentru omenire, pandemia de COVID-19 este ceva cu care nu s-a mai confruntat de mai bine de un secol, de la celebra gripă spaniolă, care marca o perioadă deja tulburată de Primul Război Mondial.

„Experiențaistorică acumulată în timpul pandemiei de gripă spaniolă poate fi utilă doar parțial, având în vedere contextul total diferit al zilelor noastre. Astfel, autoritățile nu pot face altceva decât să analizezesituația în dinamică ei și să adopte o serie de măsuri în funcție de modul în care va evolua pandemia la nivel global. Există avantajul că nu toate țările au fost lovite simultan cu aceeași intensitate. Țările asiatice, primele afectate de noul coronavirus pot să își împărtășească din experiențalor, iar țările europene pot folosi aceste sfaturi în politicile proprii”, consideră dr. Radu Țincu.