DNA a anunţat că a înaintat către secţia specială de anchetare a magistraţilor dosarul cunoscut ca „Ghiţă-Ponta-Blair” încă din 13 februarie.
„Au fost înaintate Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie un număr de cinci dosare, din care patru au fost solicitate “în interesul soluționării unei cauze penale”, iar unul spre consultare. Cauzele respective au fost înaintate în original și nu este stabilit vreun termen de returnare a acestora”, a arătat DNA pentru G4media.
Conform surselor G4Media, dosarele au legătură cu Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi ar fi utile pentru secţia specială pentru soluţionarea dosarului în care sunt cercetaţi Laura Codruţa Kovesi, Lucian Onea şi Mircea Negulescu.
Cel de-al cincilea dosar care ar avea rol de „consultare” ar fi dosarul lui Alexander Adamescu, conform surselor menţionate.
„Dosarul Ghiţă-Ponta-Blair” a fost deschis de procurorii DNA Ploieşti la data de 6 septembrie 2016. Fostul premier Victor Ponta a fost pus sub acuzare pentru „folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite” şi „complicitate la infracţiunea de spălare de bani”, iar Sebi Ghiţă pentru „spălare de bani”.
DNA Ploieşti reclama faptul că Ghiţă ar fi finanţat cu 220.000 de euro vizita în România a fostului premier britanic Tony Blair în 2012 cu scopul de a-i crea imagine şi capital politic lui Victor Ponta, pe atunci lider PSD, în contextul alegerilor europarlamentare şi generale din acel an. S-ar fi eludat astfel legislaţia finanţării campaniilor electorale. Totul ar fi fost justificat legal sub forma unor contracte între oamenii lui Ghiţă şi un ONG apropiat de Ponta, care a organizat vizita lui Blair. În schimbul „foloaselor necuvenite”, Ponta l-ar fi lăsat pe Ghiţă să candideze din partea PSD într-un colegiu bun (Blejoi-Prahova), aşa că acesta a ajuns în Parlament fără emoţii.
În dosarul privind DNA Prahova care este anchetat de secţia specială, Laura Codruţa Kovesi este acuzată că ar fi coordonat „grupul infracţional organizat” format de Onea şi Portocală la DNA Ploieşti. Kovesi ar fi dat o circulară şi le-ar fi permis procurorilor de la DNA Ploieşti să abordeze inculpaţii cu tehnici de anchetă controversate sau nelegale (în opinia Adinei Florea), cum ar fi posibilitatea de a audia un denunţător, atât cu identitate reală, cât şi cu identitate protejată, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Vlăduţ Cosma sau al afaceristului ploieştean Răzvan Alexe.