DNA: Anchetarea Ordonanței 13 a fost legală

DNA a venit luni cu o serie de precizări legate de ancheta declanșată, în urma unui denunț, față de adoptarea controversatei ordonanțe 13.

Direcția Națională Anticorupție subliniază faptul că procurorul este obligat de lege să desfășoare anchete pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea vizează adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial

”1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=8044

Eveniment - 20 sep, 11:11

Președintele CCR, Marian Enache, s-a căsătorit la 70 de ani. Cu ce se ocupă noua sa soție

Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial”, se arată într-un comunicat DNA.

Sub acest aspect sunt invocate considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Curții Supreme, care arată că:”În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil.

În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.

Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată”.

Astfel, respectând dispozițiile legale și practica ÎCCJ, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă, mai transmite DNA.

Instituția mai transmite că sunt normale situațiile în care decizii ale Curții Constituționale interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții: ”Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor”.

DNA mai susține că nu este prima dată când CCR constată existența unor conflicte constituționale determinate de încălcarea unor principii constituționale și dă și câteva exemple:

”- Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament – Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);
– Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);
– Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010);
– Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010)”.

În final, DNA susține că procurorii reprezintă interesele generale ale societății și că evaluarea lor profesională este realizată numai de către CSM: ”Potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”.