Paștele este o sărbătoarea religioasă anuală, care are diferite semnificații și care, în creștinism, nu se celebrează pe o dată fixă. Anumite obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice. În funcție de particularitățile religiei adoptate, în prezent, tradițiile aduc o bogată diversitate culturală.
Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
În 2020, ortodocșii celebrează sărbătorile Pascale pe 19 aprilie.
Paștele este celebrat pe parcursul a mai multor zile astfel că românii au trei zile libere. Astfel că, în acest an, Vinerea mare (17 aprilie, n.r.), Paștele Ortodox (19 aprilie, n.r.) și A doua zi de Paște Ortodox (20 aprilie, n.r.) sunt zile libere.
Ortodocsii au mai multe tradiții și obiceiuri pe care le urmează în preajma acestei sărbători.
În comunitatea românească, sărbătoarea Sfintelor Paști de slujbe speciale săvârșite în cadrul Bisericilor, dar și de o gamă mare de preparate tradiționale.
În cadrul acestei sărbători, de pe masa fiecarui român sunt nelipsite ouăle roșii, cozonacul și preparate din carne de miel.
Vinerea mare este marcată de tradiția trecutului pe sub masă. Mai precis, ortodicșii merg la biserică și trec, de trei ori, pe sub masă, fapt ce semnifică coborârea în mormânt, împreună cu Iisus Hristos, dar și învierea alături de el.
O altă tradiție este cea a purtarea unei haine noi de Înviere. Acest lucru simbolizează purificarea. De asemenea, toată lumea trebuie să fie curată la intrarea în biserică. Așa că se acordă o atenție deosebită curățeniei corpului, nu doar a sufletului.
Se spune că, cei născuţi în ziua de Paşte vor avea o viaţă luminată şi plină de noroc.
În ziua de Paşti nu este bine să se darmă, pentru că în restul anului se consideră că va aduce ghinion.
Lumânarea aprinsă în noaptea de Psște nu trebuie aruncată, ci trebuie ținută în casă. De fiecare dată când familia are parte de momente dificile, este furtună sau calamitate este bine să se aprindă lumânarea.
Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, astfel că aceștia sărbătoresc într-o dată diferită față de Paștele Ortodox.
În 2020, Paștele Catolic se sărbătorește pe 12 aprilie.
Și catolicii au diferite tradiții și obiceiuri pentru această sărbătoare. În anumite zone din Transilvania, în Sâmbăta Patimilor, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar seara, la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă în brazii la poartă. La rândul lor, fetele, pândesc la ferestre, ştiu pe cine vor răsplăti la stropit, în prima şi a doua zi de Paşte.
La copii, de Paşte, vine Iepuraşul care ascunde ouăle colorate prin curţile caselor. Astfel că, în dimineaţa primei zile a Paştelui, aceștia încep goana după găsirea ouălor colorate, pentru a-şi umple coşuleţele.
Mersul cu stropitul sau udatul este o altă tradiție respectată. Acesta reprezintă simbolul vieții și fertilității, dar și amintirea faptului că evreii i-au stropit cu apă pe adepţii lui Iisus care aduceau vestea Învierii.
În trecut, stropitul se facea cu apă, acum este folosit prafumul.
Paștele evreiesc este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană și ieșirii lor din Egipt , sub conducerea lui Moise.
Față de Paștele Ortodox și Catolic, Paștele Evreiesc se celebreaza timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan (martie-aprilie, n.r.). Pastele evreiesc poate fi sărbătorit în orice zi a săptămânii.
Evreii au, și ei, mai multe obiceiuri pe care le urmează.
Pentru această sărbătoare, ei sacrifică un miel, perfect sanatos, între orele 15.00 și 17.00. Ulterior, animalul este fript în întregime și se mănâncă cu pâine nedospită și cu verdețuri amare.
Sângele mielului simbolizează eliberarea păcatelor, iar verdețurile amare simbolizează viața petrecută de israeliți în timpul robiei egiptene.