În contextul în care rata infectării cu noul coronavirus a intrat pe o pantă descendentă, majoritatea țărilor afectate de pandemia de COVID-19 încearcă să găsească un echilibru între stoparea propagării virusului și evitarea apariției unui nou val, pe de-o parte, și relansarea activităților economice, în toate sectoarele puternic afectate, de cealaltă parte.
Într-un studiu finanţat şi publicat de către Uniunea Europeană, un grup de cercetători din nouă ţări au formulat o serie de recomandări pentru combaterea pandemiei de COVID-19.
Prin analiza impactului avut de strategiile de izolare impuse în 16 ţări europene, cercetătorii studiului recomandă o nouă perioadă de 50 de zile de izolare strictă, urmată de o perioadă de 30 de zile de relaxare, această măsură fiind considerată cea mai eficientă pentru reducerea numărului de decese cauzate de noul coronavirus, dar și pentru menţinerea activităţii economice la un nivel optim.
Prin adoptarea acestei măsuri, spun specialiștii, rata de propagare a noului coronavirus ar scădea la 0,5%, iar serviciile de terapie intensivă s-ar menţine în limitele capacităţilor naţionale ale ţărilor vizate.
Deși un număr mare de persoane ar rămâne expuse noului coronavirus, odată cu ieşirea din izolare, pandemia s-ar putea prelungi cu până la 18 luni, dar numărul deceselor cauzate de COVID-19 s-ar reduce considerabil, la puţin peste 130.000 în cele 16 ţări, estimează cercetătorii.
Comparativ, în cazul unei relaxări totale, inclusiv cu renunţarea la recomandarea de păstrare a distanţei sociale, aşa cum se încearcă în prezent în multe ţări, numărul deceselor ar ajunge la 7,8 milioane doar pentru cele 16 ţări incluse în analiză, iar durata pandemiei ar creşte considerabil.
Directorul agenţiei UE însărcinată să consilieze guvernele cu privire la controlul bolii anunță că un al doilea val al pandemiei este mai aproape decât se estima.
„Întrebarea este când şi cât de mare va fi acest val. Aceasta este întrebarea din punctul meu de vedere. Analizând caracteristicile virusului, analizând ce rezultă acum din diferite ţări din punct de vedere al imunităţii populaţiei – ceea ce nu este chiar atât de interesant, între 2% şi 14%, care lasă încă 85% până la 90% din populaţie susceptibilă – virusul este în jurul nostru, circulând mult mai mult decât în ianuarie şi februarie” a declarat Andrea Ammon, potrivit The Guardian.
Aceasta a mai menționat că trebuie să fim realişti, trăgând un semnal de alarmă legat de faptul că nu este momentul pentru o relaxare totală.
Potrivit oficialului, apogeul infecţiilor de coronavirus în Europa a fost înregistrat pe 2 mai.
Marea Britanie înregistrează cel mai mare număr de decese generate de COVID-19 din Europa, 35.341 de persoane, urmată de Italia (32.169) şi Franţa (28.022).
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că noulcoronavirusar putea deveni endemic, precum virusul HIV sau rujeola, solicitând totodată „un efort masiv” pentru combaterea acestuia, noteazăThe Guardian.
Mike Ryan, expertul în probleme de urgență alOMS, a precizat că „acest virus poate deveni un alt virus endemic în comunitățile noastre și este posibil să nu mai plece niciodată”
„Cred că este important să fim realiști și nu cred că cineva poate prezice când va dispărea această boală. Nu cred că exista promisiuni și nici date.Această boală poate să devină o problemă pe termen lung sau să nu fie”, a mai completat expertul, precizând că lumea are un anumit control asupra modului în care se confruntă cu boala.