Cu cât a scăzut poluarea cu dioxid de carbon de la începerea pandemiei de coronavirus. Este o premieră istorică

Cu cât a scăzut poluarea cu dioxid de carbon de la începerea pandemiei de coronavirus. Este o premieră istorică

Pauza planetară luată din cauza pandemiei de COVID-19 are şi efecte pozitive. În contextul scăderii producţiei industriale şi a reducerii semnificative a transportului, indicii de poluare au scăzut simţitor. Practic, Terra respiră cum nu a mai făcut-o de multă vreme. Cantitatea de dioxid de carbon ar putea scădea foarte mult în cursul acestui an, cum nu s-a mai văzut de la finalul celei De-al Doilea Război Mondial, estimează oamenii de ştiinţă, potrivit Agerpres.

Emisiile de carbon la nivel planetar ar putea scădea cu peste 5% – o primă scădere după cea de 1,4% înregistrată după criza financiară din 2008, anunţă prof. Rob Jackson, Preşedintele reţelei Global Carbon Project, care produce estimări anuale cu privire la poluarea cu dioxid de carbon.

„Nu aş fi deloc surprins să constat o scădere de 5% sau chiar mai mult în emisiile de dioxid de carbon din acest an, așa ceva ce nu s-a mai văzut de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Nici măcar prăbuşirea Uniunii Sovietice, nici diferitele crize bancare şi petroliere din ultimii 50 de ani nu au afectat emisiile (de CO2) în modul în care o face această criză ” , a declarat Jackson care este şi profesor la Standord.

Procesul este reversibil

În ultimii ani, climatologii au avertizat constant guvernele lumii că emisiile globale trebuie să înceapă să scadă cel mai târziu din 2020, pentru a limita impactul încălzirii globale.

Experţii însă mai avertizează că în absenţa modificărilor structurale, scăderea emisiilor va avea un impact minor asupra concentraţiilor de dioxid de carbon care s-au acumulat în atmosferă de-a lungul ultimelor decenii.

„Această scădere nu este provocată de schimbări structurale şi, imediat ce restricţiile privind izolarea vor fi înlăturate, mă aştept ca volumul emisiilor să urce din nou până la valorile dinainte de criză”, susţine şi Corinne Le Quéré, climatolog de la Universitatea Angliei de Est.

Avem deja exemplul Chinei unde s-a înregistrat o reducere cu aproximativ 25% a emisiilor poluante în urma închiderii fabricilor şi a restricţionării circulaţiei oamenilor şi bunurilor din cauza epidemiei. Imediat după ridicarea restricţiilor, însă, valorile de poluare din China au revenit la nivelul de dinainte de criză.

Un raport ONU publicat în luna noiembrie ajungea la concluzia că volumul emisiilor ar trebui să scadă, în medie, cu 7,6% pe an pentru atingerea celui mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris – o creştere a mediei temperaturilor globale care să nu depăşească 1,5 grade Celsius.

Cifrele neutralităţii climatice

Dioxidul de carbon este o parte integrantă a ciclului fundamental al vieţii în natură: acesta este expirat de către oameni şi animale, apoi este utilizat de către plante pentru a le ajuta să crească; plantele, la rândul lor, eliberează oxigen, de care oamenii depind pentru a supravieţui.

Amintim că în conformitate cu acordul de la Paris, UE s-a angajat să obțină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în anul 2050.

Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă un echilibru între emisii și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Pentru a obține emisii zero nete, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon.

Absorbantul de CO2 este orice sistem care absoarbe mai mult CO2 decât emite. Principalii absorbanți sunt solul,pădurileși oceanele. Conform estimărilor, absorbanții naturali eliminăîntre 9,5 și 11 GtCO2 pe an. În 2017, emisiile globale de CO2 au atins37,1 Gt., conforma datelelor Parlamentului European.

Până în prezent, niciun absorbant artificial nu este capabil să elimine dioxidul de carbon din atmosferă suficient pentru a lupta cu încălzirea globală.

Dioxidul de carbon depozitat în absorbantele naturale precum pădurile este eliberat în atmosferă prin incendiile forestiere, schimbările în utilizarea terenurilor sau exploatarea forestieră. Acesta este motivul pentru care este esențialăreducerea emisiilor de CO2pentru a ajunge la neutralitatea climatică.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`
Ultima oră
19:31 - Ștefan Pălărie, după acuzațiile Elenei Lasconi: „Au existat și telefoane de amenințare, și au existat și telefoane de intimidare sau de propunere de retragere” (VIDEO)
19:05 - Posibilă fabrică de troli AUR fix în Casa Presei, sub numele fals de „Departamentul Antifraudă”. Descoperirea făcută de jurnalistul Ovidiu Vanghele și ce spune Marius Lulea, unul dintre fondatorii partidului (VIDEO)
18:57 - Alertă în Buzău. Patru persoane, prinse sub un mal de pământ. Pompierii au intervenit de urgență pentru a-i salva
18:57 - Unul dintre cele mai sărace județe din țară ar putea hrăni 2 milioane de români. În prezent, zona este prada secetei
18:34 - Bogdan Matei, după declarația lui Nicolae Ciucă privind vila din Aviatorilor: Este o nouă declarație hazlie a lui Ciucă. Vrea să mute atenția de pe ceea ce se întâmplă la nivel prezidențial și la nivelul candidaturii sale (VIDEO)
18:14 - Csaba Asztalos (CNCD): Părinții fac multe nenorociri în sistemul de educație – foarte multe presiuni, intervenții, ceea ce are un efect negativ asupra calității actului de educație
17:54 - Minori români din centre de plasament, sclavi în Ungaria. Ministrul Familiei a trimis Corpul de control la DGASPC Covasna. Intotero: “Este o tragedie o astfel de întâmplare, pentru orice copil, și nu este permis așa ceva” (VIDEO)
17:39 - Thomas Moldovan (PSD): Creșterea economică mai redusă e determinată de seceta severă și de faptul că suntem puternic legați de economia europeană. Se caută soluții (VIDEO)
17:16 - Ialomițianu: Coaliția PSD-PNL ne ascunde planul de măsuri fiscale. Ar fi un dezastru să se majoreze taxele de la anul, în condițiile în care prețurile deja au început să crească iar (VIDEO)
16:57 - Cine sunt maneliștii din România care au invadat scenele din Chișinău. Primarul pro-rus, Ion Ceban, a promovat toate concertele organizate din bani publici, pe rețelele sociale