Comisia Juridică din Senat a respins solicitarea DNA de începerea urmăririi penale a fostului ministru Florian Bodog

Senatorii din Comisia Juridică au respinssolicitarea DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale a fostului ministru al Sănătății Florian Bodog, vu 6 voturi ”pentru”, 6 ”împotrivă” și 1 abținere.

Senatorii juriști au respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale a fostului ministru al Sănătății Florian Bodog

„Nu s-a întrunit numărul de voturi pentru un raport favorabil sau nefavorabil pentru începerea urmării penale împotriva senatorului Bodog. Solicitarea procurorilor se va rediscuta în plen și aceasta va fi suspusă votului senatorilor”, a explicat Iulia Scântei, președinta Comisiei Juridice din Senat.

În aceste condiții, votul decisiv se va da, miercuri, în plenul Senatului.

Politică - 19 dec, 19:16

Florian Bodog: Nu e o miză pentru PSD guvernarea / Eu cred că românii s-au săturat de circuri. Toată campania asta electorală am dat cu lături unii în ceilalți (VIDEO)

Anterior votului din Comisia Juridică, purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat că senatorii social-democrați vor vota”în conformitate cu raportul Comisiei juridice”.

”Vom vota în confrmitate cu raportul Comisiei juridice. Nu este corect pentru mine să mă antepronunţ când nu ştiu care va fi raportul acestei comisii. Decizia noastră este fermă de a vota în conformitate cu acest raport”, a decalarat Radu Oprea înainte de verdictul Comisiei Juridice.

De ce fapte este suspectat Florian Bodog

La începutul lunii aprilie, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au cerut pentru a doua oară ridicarea imunității lui Florian Bodog, suspectat deabuz în serviciu,fals intelectual, în formă continuată șifals în înscrisuri sub semnătură privată.

Concret, fostul ministru al Sănătății este suspectat că şi-ar fi angajat o consilieră care nu se prezenta la muncă, deşi încasa salariul.

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.