Comisia Europeană a primit PNRR al României. Pe ce piloni este construit, ce urmează și ce spune președinta Ursula von der Leyen / 22 de țări au depus planurile până acum

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a confirmat că Executivul comunitar a primit Planul Național de Redresare și Reziliență al țării noastre. Programuleuropean de recuperare post-pandemică, spune oficialul, „va contribui la construirea unui viitor mai verde, mai durabil în România”.

La rândul ei, Comisia Europeană a transmis printr-un comunicat de presă că până în prezent a primit 22 de planuri de reziliență și redresare din statele membre. Celelalte țări care au trimis sunt: Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Irlanda, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.

„Am primit planul de redresare şi rezilienţă al României. Acesta include reforme şi investiţii pentru a sprijini tranziţia ecologică şi digitală, dezvoltarea inteligentă, sănătatea şi rezilienţa, precum şi politici pentru următoarea generaţie. #NexGenerationEU va contribui la construirea unui viitor mai verde, mai durabil în România”, a scris președinta Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Politică - 05 nov, 17:33

Oana Țoiu, după audierea Roxanei Mînzatu: Portofoliul său n-are putere reală / Nu mai știu țări în care un partid de la putere să încerce să pară că e și în opoziție, cum a fost PNL, care a ieșit astăzi din audieri (VIDEO)

România, una dintre cele 22 de țări care au depus PNRR la Comisia Europeană

În comunicatul său, Comisia Europeană a primit PNRR, iar acesta stabilește „reformele și investițiile publice pe care România intenționează să le implementeze cu sprijinul Facilității Europene de Recuperare și Reziliență (RRF)”.

Potrivit Comisiei, RRF este instrumentul-cheie din NextGenerationEU, planul Uniunii pentru a ieși mai puternică din pandemia de COVID-19.

„Acesta va furniza până la 672,5 miliarde de euro pentru a sprijini investițiile și reformele (în prețurile din 2018). Acesta se împarte în granturi în valoare totală de 312,5 miliarde de euro și în 360 de miliarde de euro în împrumuturi. RRF va juca un rol crucial în a ajuta Europa să iasă mai puternică din criză și să asigure tranzițiile ecologice și digitale”, se mai arată în comunicatul Executivului comunitar, care a precizat că depunerea PNRR vine după un dialog intens între Comisie și autoritățile române, dialog care s-a întins pe o perioadă de câteva luni.

Comisia Europeană notează că, pe baza RRF, „România a solicitat 14,3 miliarde de euro în granturi și 15 miliarde de euro în împrumuturi”.

„Planul românesc este structurat în jurul a șase piloni: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența, și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte zone emblematice europene” se mai arată în acelaași comunicat.

PNRR va fi evaluat de Comisie din perspectiva celor 11 criterii stabilite în regulament, iar Bruxellesul „va traduce conținutul lor în acte obligatorii din punct de vedere juridic”. Executivul comunitar spune că va analiza în mod special „dacă planurile contribuie la abordarea efectivă a tuturor sau a unui subgrup semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice țării ce au fost emise în contextul Semestrului European”.

„De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă măcar 37% din cheltuieli către investițiile și reformele care susțin obiectivele climatice, și 20% tranziției digitale. Consiliul va avea, ca regulă, patru săptămâni să adopte propunerea Comisiei”, a mai precizat Comisia Europeană.