Aura Woodward, fost director al Fundației Prințului Charles: „Locuiesc temporar în Sighișoara/ „Dorm pe jos în bucătărie, acolo zgomotul de la un club de noapte ilegal din apropiere este suportabil”

Respectarea ordinii și liniștii publice continuă să râmână o gravă problemă pentru România! Este cazul fostului director al Fundației Prințului de Wales, Aura Woodward, care a povestit cum de 2 ani în Sighișoara se lovește de problema unui club care funcționează ilegal și care produce un zgomot infernal ce transformă orice noapte într-un coșmar pentru locuitorii din zonă.

Aceasta subliniază că deși Sighișoara este considerat cel mai frumos oraș din țară și este singurul din patrimoniul UNESCO, corupția încă domină orașul și locuitorii nu au nicio soluție în fața unor astfel de abuzuri.

Woodward mai scrie că s-a adresat autorităților locale (primărie, poliție) privind existența acestui club, dar că petițiile sale au rămas fără răspuns.

Redăm mai jos integral relatarea Aurei Woodward:

Despre Sighisoara se spune adesea ca ar fi cel mai frumos oras din Romania. Este singurul pe lista UNESCO si este un motor de dezvoltare pentru intreaga zona.

Orasul este insa sufocat de coruptie.

De cativa ani, locuiesc temporar in Sighsioara in functie de diferite proiecte la care lucrez in zona. Am o casa in centrul vechi. Atunci cand sunt la Sighisoara de multe ori dorm pe jos in bucatarie. Nu ca ar fi cel mai comod loc din casa, dar acolo zgomotul de la un club de noapte ilegal din apropiere este suportabil.

Cosmarul – si este un comsar – a inceput in primavara anului 2017. Dupa un an de reparatii la casa am reusit sa ne mutam. In a doua noapte petrecuta in casa, pe la 2.00 dimineata am fost trezita de zgomotele unui grup de barbati ce incercau sa sparga usa. Spaima?! Da, foarte multa spaima. Politia a venit dupa doua ore si s-a scuzat ca nu are resurse, ca sunt doar doi politisti pentru tura de noapte patru zile pe saptamana, si ca fusesera retinuti de un alt incident. Cei care incercasera sa sparga usa erau clientii unui club din apropiere.

Am scris o scrisoare primarului Ovidiu Malancravean sa cer detalii. Primarul mi-a raspuns ca Clubul Vintage, care este chair vis-a-vis de casa noastra, este ilegal. Un detaliu nesemnificativ intrucat clubul a continuat sa isi vada de treaba.

In vara aceluiasi an, intr-o sambata dimineata eram epuizata intrucat nu dormisem aproape deloc, scandalul se terminase la 5 dimineata. M-am dus la Politia Locala. La intrare m-a intampinat un politist caruia i-am spus despre club, si care mi-a raspuns foarte natural ca proprietarii „au protectie”. M-a sfatuit totusi sa merg inauntru sa vorbesc cu sefu’. Era un anume dl Albu, un om supra-ponderal pe care inteleg ca PSD l-a readus din pensie. I-am spus povestea si am insistat ca acest club este ilegal cerandu-i sa intervina. Politisul Albu mi-a raspuns ca Clubul Vintage „ este in curs de autorizare”. Am insistat ca asta inseamna ca clubul este ilegal si politia trebuie sa intervina. „Doamna nu intelegi ca este in curs de autorizare, va rog sa parasiti sediul Politiei”.

Si politistul de la intrare si dl Albu au avut dreptate. Clubul pare sa aiba protectie intrucat nimeni nu a fost curious sa vada cum a functionat ilegal luni intregi. Intre timp insa clubul a primit toate aprobarile de la autoritatile locale din Sighisoara. Legea ordinii publice spune ca zgomotul excesiv trebuie sa inceteze la ora 23.00. Consiliul Local a dat insa o hotarare speciala, in afara legii, care da dreptul Clubului Vintage sa termine larma la ora 1.00 dimineta sambata si la ora 4.00 dimineata duminica, sau cand vor ei, cum se intampla de fapt in realitate. Daca oamenii din club fac scandal sau incearca sa sparga casele oamenilor, ghinion! Asta e problema lor, a oamneilor din case, nu a clubului sau a Primariei.

Eu si vecinii mei am facut petitii, am chemat politia iar eu am continuat sa scriu autoritatilor.

Clubul Vintage functioneaza intr-o fosta croitorie cu o singura iesire, intr-o cladire din centru situata chiar la limita zonei UNESCO. Anul trecut am scris si ISU sa ma asigure ca acest club intruneste cerintele de siguranta, mai ales dupa drama din Colectiv. ISU mi-a spus ca totul este in regula. In aceste zile insa Clubul Vintage forteaza constructia unei scari secundare de acces (imagini atașate), mutiland fadata cladirii, ca sa poata obtine de fapt autorizatie ISU. Desigur ca vecinii nu au fost consultati despre constructia acestei scari, care va genera si mai mult scandal (de regula sunt consultati proprietarii a doua magazine care noaptea nu sunt acolo).

Imi aduc aminte cat de socata am fost de tragedia de la Caracal. Suferinta de nedescris a familiilor celor doua tinere ucise si neputinta autoritatilor care au apelat la interlopi. „Modelul” Caracal mi-a amintit insa de Sighisoara. Dar in frumoasa cetate medievala nu se foloseste termenul de interlop ci mai degraba de „om de afaceri”. In esenta insa modelul este acelasi, este vorba de oameni care au facut bani cum au stiut ei, care au intrat in partide politice si care acum au influenta si putere pe care le folosesc in dauna comunitatii cu complicitatea autoritatilor.

Povestea acestui club ilustreaza o stare de fapt care se aplica la scara mult mai larga. Sunt multi oameni in Sighisoara care probabil au probleme mult mai mari decat mine din cauza coruptiei dar carora le este teama sa vorbeasca. Sunt prea puternici si prea de neatins cei care le fac viata grea. In plus se pot trezi cu un control inopinat a vreunei institurii publice si o amenda care le va da si mai mult viata peste cap.

Coruptia, stim deja, lucreaza mana-n mana cu incompetenta, sunt prietene de-o vesnicie. O sectiune din zidul medieval al Sighisoarei s-a prabusit, iar autoritatile au fost avertizate de asta. Orologiul de pe Turnul cu Ceas din anii 1400 nu mai merge de multa vreme, dar autoritatile locale au alte prioritati. In zona istorica, aleile dintre cladirile vechi de sute de ani sunt inundate de suveniruri de plastic din China si de nelipsitele cani si tricouri cu Dracula, ca turistii sa aiba o amintire autentica despre o cetate de 800 de ani.

Asta este viziunea de dezvoltare si povestea celui mai spectaculos oras din Romania.

***
Am scris acest text cu foarte mult regret dupa multe luni de reflectie. Mai bine de 15 ani am lucrat la proiecte caritabile in zona de sud a Transilvaniei, am strans milioane de euro pentru restaurari de cladiri istorice, pentru pregatirea mesterilor si sustinerea comunitatilor locale. Dupa ani de zile de nopti dormite pe jos in bucatarie si scrisori politicoase trimise Primariei Sighisoara, imi este clar insa ca nimic nu se va schimba in bine daca oamenii obisnuiti, cei care platesc taxe si sunt buni cetateni, tac in fata abuzurilor.