CCR a decis: Legea privind declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituţională. Sesizarea depusă de Klaus Iohannis a fost respinsă

Curtea Constituțională a decis, miercuri, cu majoritate de voturi, că legea pentru declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituţională. CCR a respins astfel obliecția de neconstituționalitate care fusese formulată de președintele Klaus Iohannis.

Legea privind declararea zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, declarată constituțională de CCR

”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, au anunțat reprezentanții CCR, printr-un comunicat de presă.

Șeful statului a sesizat Curtea Constituțională, la începutul lunii iunie, cu privire la actul normativ prin care ziua de 4 iunie era declarată ca fiind Ziua Tratatului de la Trianon. Este vorba despreactul prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea Transilvaniei cu România. Proiectul de lege fusese adoptat pe 13 mai, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.

Politică - 12 dec, 22:30

Drulă: Românii și-au pierdut încrederea în politicieni și din cauza lui Iohannis / Pentru restabilirea democrației, e normal să avem alegeri prezidențiale / Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni e o lovitură dată democrației (VIDEO)

În sesizarea sa, Klaus Iohannis atrăgea atenția, printre altele, asupra faptului că legea venită din Parlament nu respectă prevederile constituționale referitoare la principului separației puterilor în stat și că scopul legii în cauză ”nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon

În acest an, pe 4 iunie, s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, actul prin care, în 1920 comunitatea internațională a recunoscut unirea de la 1918 a Transilvaniei cu România.

Tratatul de la Trianona fost semnat, așadar, pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial șiUngaria, în calitate de succesor al Imperiului Austro-Ungar și stat învins în urma Primului Război Mondial.

Acesta este unul dintre numeroasele tartate care au fost încheiate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, organizată la finalul Primului Război Mondial.

Practic, prin acest tratat erau stabilite granițele noului stat Ungaria cu vecicii săi. Documentul prevedea astfel, includerea teritoriului Croaţiei-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croaţia) şi Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, a Slovaciei şi Ruteniei (azi: Republica Slovacia şi, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, aTransilvanieişi părţii răsăritene a Banatului în cadrul României şi a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Alte decizii luate în ședința CCR din 15 iulie

Tot în ședința de miercuri, CCR a stabilit că amânarea dublării alocațiilor pentru copii nu este constituțională. Concret, judecătorii au decis, cu unanimitate de voturi, să respinsă obiecția de neconstituționalitate formulată de Guvern cu privire la legea prin care a fost respinsă OUG care prevedera amânarea până la 1 august a dublării alocațiilor. În aceste condiții, actul normativ ajunge pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Și tot miercuri, judecătorii constituționali au respins obiecția de neconstituționalitate a Guvernui în cazul Legii privind acordarea de măşti pentru protecţia cetăţenilor români de virusul COVID-19 este constituțională în raport cu criticile formulate.