Cascada Bigăr devenise una dintre principalele destinații turistice pentru români și nu numai. Ce o făcea să fie printre cele mai spectaculoase cascade din lume și care ar fi motivul prăbușirii

Cascada Bigăr, care s-a prăbușit luni seară, era una dintre destinațiile preferate ale românilor, însă splendoarea ei atrăgea turiști din toată lumea. De altfel, în anul 2013, obiectivul turistic din județul Caraș-Severin era plasat de publicația americană „The World Geography” în fruntea celor mai spectaculoase cascade de pe mapamond.

Cascada Bigăr, printre principalele destinații turistice din România și nu numai

În perioada 2017-2018, numărul turiștilor de la Cascada Bigăr se dubla comparativ cu fluxul înregistrat în intervalul 2016-2017, când veneau peste 50.000 de oameni. Astfel, numărul vizitatorilor trecea de 100.000, iar punctul culminant era atins în prima săptămână din 2017.

Despre ascensiunea Cascadei Bigăr în topul destinațiilor turistice din România și din lume a vorbit și agenția germană Deutsche Welle, în versiunea de limbă română.

„Cascada Bigăr din Valea Minișului, județul Caraș Severin, a ajuns de câțiva ani unul dintre locurile cele mai vizitate de turiștii români și nu numai, după ce un site de turism a introdus-o într-un top al celor mai spectaculoase cascade din lume. Mai mulți investitori locali au reușit să atragă fonduri europene pentru diverse proiecte turistice care și-au pierdut, în aceste circumstanțe, obiectul principal de interes”, notează publicația.

În 2013, o publicație americană o declara cea mai spectaculoasă cascadă a lumii

Cascada Bigăr căpăta o rezonanță aparte în anul 2013, când The World Geography o includea în lista celor mai spectaculoase cascade din lume.

Ea era unică în lume prin spectacolul grandios pe care îl oferea răspândirea apei prin faleza învăluită în mușchi verde, remarcau și jurnaliștii de la Huffington Post. Un alt aspect deosebit al său era locația – se afla exact pe unde trece Paralela 45.

Care ar fi motivul prăbușirii

Intervenția omului în circuitul apei este motivul prăbușirii, a declarat activistul Mircea Jumanca pentru versiunea în limba română a agenției germane Deutsche Welle.

„Travertinul, roca din care este formată acea cascadă, este un calcar care se depune constant odată cu trecerea apei dulci. Dar apa din izbucul care alimenta cascada a fost deviată pentru o păstrăvărie, astfel că roca nu a mai avut parte de necesarul ei natural”, a declarat Mircea Jumanca.

UPDATE, 7 iunie, ora 23.30: Romsilva neagă vehement „informația fală că prăbușirea Cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de căre păstrăvăria Valea Miniș”.

„Romsilva respinge cu fermitate informațiile false referitoare la prăbușirea Cascadei Bigăr, lansate în spațiul public de un ghid de turism și „activist de mediu”. Acesta a lansat informația falsă că prăbușirea cascadei Bigăr ar fi fost provocată de captarea apei de către păstrăvăria Valea Miniș. Care este adevărul? Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în perioada 1986-1988, inclusiv o lucrare de captare pe izvorul Bigăr, iar în ultimii 33 de ani nu s-a mai efectuat nicio lucrare suplimentară, deci NU aceasta este cauza prăbușirii cascadei. Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale, sub propria greutate, în urma acumulării în timp a travertinului și a mușchiului. Informați-vă corect‼️ Așa cum am promis, revenim cu imagini noi, momentul în care cascada Bigăr s-a prăbușit”