Raed Arafat a prezentat, joi, raportul pe 2020 al Departamentului pentru Situații de Urgență și a structurilor din subordine. În cadrul evenimentului, care a început cu un moment de reculegere pentru colegi care și-au pierdut viața la datorie, șeful DSU a vorbit despre sporirea rolului instituției și despre implicarea acesteia în lupta cu pandemia de coronavirus.
”Misiunea Departamentului pentru Situații de Urgență a fost completată prin legislația emisă la sfârșitul anului trecut și la începutul acestui an, având roluri suplimentare pe partea de formare personal și creșterea capacității de răspuns la situațiile de urgență pe toate palierele sale. Astfel, pe lângă coordonarea integrată, acum avem un rol și pe partea medicală în formarea profesională și continuă, precum și în formarea salvamontului.
Relațiile dintre DSU și structurile aflate în coordonarea au suferit o schimbare. Avem două direcții noi care au apărut în baza noii legislații – Direcția Generală pentru Protecția Civilă și Direcția pentru Suport Decizional, adăugându-se la Direcția Generală Urgențe Medicale. (…) Au apărut deja compartimente sau birouri (…). De exemplu, pe partea de formare, au apărut compartimente sau birouri pentru formare și relațiile cu instituțiile de învățământ”, a declarat Arafat.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
În ceea ce privește planul operațional, Raed Arafat a menționat că pandemia de coronavirus a fost cea mai mare provocare pentru DSU în 2020 și a trecut în revistă modul în care instituția și structurile aflate în subordinea sa au acționat.
”Provocarea cea mai mare a fost coronavirusul. Grupul de suport tehnico-științific al Comitetului Național pentru Situații Speciale de urgență s-a întrunit pentru prima dată pe 23 ianuarie 2020. Experții au sesizat că există o problemă și o vulnerabilitate la momentul respectiv, văzând situația din Wuhan. Organizația Mondială a Sănătății a declarat stare de urgență medicală globală în 31 ianuarie, iar pandemia în 11 martie 2020. În acest timp, după întâlnirea din 23 ianuarie a Grupul de suport tehnico-științific, a fost analizată mai ales partea de stocuri medicale care există, de echipamente de protecție și alte materiale. În anul 2014-2015, IGSU a făcut o achiziție de materiale pentru Ebola. Aceste materiale nu au fost folosite în întregime, au fost foarte puțin distribuite, așa că ce a existat în stocurile noastre încă valabil a constituit prima linie de intervenție până am reușit să achiziționăm primele echipamente. (…)
În data de 26 februarie a fost primul caz anunțat, iar ulterior, președintele României, în data de 16 martie, a decretat starea de urgență, care în prima lună duce la emiterea a 8 Ordonanțe Militare, 9 hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență, la nivel național, pe lângă toate hotărârile care s-au emis la nivel județean de către Prefecturi. Mai multe măsuri au fost implementate, măsuri de restricție și de limitare a circulației, și chiar de carantinare, care au dus la limitarea creșterii infecției cu SARS-CoV-2. În mod deosebit, a fost situația de carantinare al sosirea în țară din zonele de risc, care a fost implementată de la început, și care considerăm că a dus la reducerea semnificativă a riscului de răspândire.
La data de 14 aprilie, președintele României decide prelungirea stării de urgență și atunci au apărut încă 4 Ordonanțe Militare și 5 hotărâri CNSU, în perioada respectivă. După care s-a trecut la următoarea etapă, a stării de alertă, care a fost stabilită de Guvernul României în 18 mai 2020 și care este prelungită continuu, lunar, până în ziua de astăzi. A inclus măsuri care s-au modificat pe parcurs și s-au adaptat situației epidemiologice, fiind o coordonare unitară la nivel național, începând cu nivelul Administrației Prezidențiale”, a mai spus Raed Arafat.