Cetăţenii români cu drept de vot, din ţară şi din străinătate, sunt aşteptaţi la urne pe 9 decembrie pentru a-şi alege senatorii şi deputaţii care îi vor reprezenta în Parlament în următorii 4 ani.
Procesul de votare se desfăşoară între orele 7:00 şi 21:00, iar în cursă au intrat 2.455 de candidaţi, în 452 de colegii uninominale, dintre care 315 pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.
B1.ro vă prezintă mai jos câteva prevederi generale privind participarea la alegerile parlamentare din acest an, puse la dispoziţie de Autoritatea Electorală Permanentă.
Vezi AICI lista candidaţilor şi delimitarea colegiilor din Bucureşti
Vezi AICI lista candidaţilor şi delimitarea colegiilor din fiecare judeţ şi din diaspora
Cine are drept de vot?
Au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă aceasta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.
Cine nu are drept de vot?
Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Cum se exercită dreptul de vot?
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.
Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.
Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.
Vezi AICI ce rişti dacă încalci legea în procesul electoral
Cum se aleg deputaţii şi senatorii?
Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporţionale.
Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.
Unde se poate vota?
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul.
Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
Cine votează la secţia de votare din străinătate?
Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.
Vezi AICI Ghidul alegătorului român din străinătate
Cine votează cu urna specială?
Alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate care solicită deplasarea urnei speciale trebuie să facă dovada că domiciliază pe raza secţiei de votare respective. Aceştia trebuie să facă o cerere scrisă în acest sens şi să anexeze copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că sunt netransportabili. Trebuie să se asigure secretul votului.
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale cu condiţia să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenţie.
Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de către solicitant şi se depune prin intermediul aparţinătorilor acestuia la secţia de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.
Care sunt documentele în baza cărora se exercită dreptul la vot?
1. Pentru cetăţenii români cu domiciliul în ţară:
– Cartea de identitate
– Cartea de identitate provizorie
– Buletinul de identitate
2. În cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate: paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate;
3. În cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşaportul simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate;
4. În cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu;
5. În cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Care este procedura de votare?
1. Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor de vot.
2. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.
3. Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
4. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
5. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data scrutinului. În cazul în care alegătorul votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.
6. În cazul în care buletinul de vot se deschide astfel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre incident în procesul verbal al operaţiunilor de votare.
Îndoirea greşită a buletinului de vot NU ATRAGE NULITATEA ACESTUIA, DACĂ SECRETUL VOTULUI ESTE ASIGURAT.
Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă! Persoanelor care la ora 21.00 se află în sala unde se votează li se permite să îşi exercite dreptul de vot.