Data de 9 mai are mai multe semnificații pentru statele europene. Este cunoscut faptul că la această dată se aniversează Ziua Europei. Însă pe lângă acest eveniment, 9 mai marchează și sfârşitului celui de-al doilea război mondial (Ziua Victoriei). Pentru români însă, această dată are o triplă semnificație, pentru că la cele două evenimente amintite se adaugă și Proclamarea Independenței.
Anual pe data de 9 mai se serbează Ziua Uniunii Europene, la baza căreia a stat declarația ministrului francez de externe Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950, propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania pentru evitarea rivalităților istorice dintre cele două state care au dus la cele două războaie mondiale.
Viziunea lui Robert Schuman punea accentul pe crearea unei instituții europene care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel, care s-a concretizat în anul 1951.
Atunci, statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi au semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).
Ulterior, la acest proiect s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România.
„Ziua Europei” a fost introdusă în 1985 de către Comunitățile Europene (organizația predecesoare a UE) Data marcării Declarației Schuman din 9 mai 1950 a fost considerată momentul fondator al proiectului european. Declarația propunea punerea în comun a industriilor de cărbune și oțel din Franța și Germania de Vest, care a dus la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, prima Comunitate Europeană, înființată în 1952.
Ziua Victoriei este o sărbătoare care comemorează predarea Germaniei naziste în 1945. A fost inaugurată pentru prima dată în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, după semnarea Instrumentului german de predare târziu seara, pe 8 Mai 1945 (după miezul nopții, deci la 9 mai ora Moscovei). Guvernul sovietic a anunțat victoria la 9 mai, după ceremonia de semnare de la Berlin. Deși inaugurarea oficială a avut loc în 1945, ziua a devenit o zi nelucrătoare doar în 1965 și numai în anumite republici sovietice.
În Germania de Est, 8 mai a fost considerată drept Ziua Eliberării din 1950 până în 1966 și a fost sărbătorită din nou la cea de-a 40-a aniversare în 1985. În 1975, la 9 mai a fost sărbătorită „Ziua Victoriei” în stil sovietic.
Federația Rusă a recunoscut oficial la 9 mai de la formarea sa în 1991 și o consideră o zi nelucrătoare, chiar dacă aceasta se încadrează într-un weekend (caz în care luni următoare va fi nefuncțional). Sărbătoarea a fost sărbătorită în mod similar acolo, în timp ce țara făcea parte din Uniunea Sovietică.
Dacă la data de 7 mai generalul german Alfred Jodl a semnat actul de predare al Germaniei naziste capitularea acesteia a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01.
În această zi, 8 mai 1945, în mai multe orașe europene au avut loc festivități de mare amploare, din Londra până în New York. Predarea oficială a ultimelor forțele germane de ocupație a avut loc în Insulele Canalului la 9 mai 1945.
Tot ziua de 9 mai marchează pentru români, proclamarea Independenței Principatelor Române, eveniment ce a avut loc în anul 1977. Atunci, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”.
Independența României ss-a concretizat însă ca urmare a participării Principatului României la Războiul Ruso-Turc din anii 1877–1878. În urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru.
În mod oficial, Independența Principatelor române a fost recunoscută la Conferința de Pace de la Berlin din 1878. Atunci s-a decis ca Rusia să recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. În schimb, Rusia prelua județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), care reintraseră în componența Moldovei după Războiul Crimeii prin prevederile Tratatului de la Paris din 1856.